„Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră acţiunile persoanelor implicate în filajul judecătorului de la Curtea de Apel Chişinău inadmisibile, ilegale, ce pot fi calificate drept atentat asupra independenţei justiţiei”. O reacție a fost publicată acum o zi pe site-ul oficial, în contextul operațiunii procurorilor PCCOCS și ofițerilor SIS.

„Or, independenţa justiţiei este premisa statului de drept, ce constituie garanţia fundamentală a procesului echitabil, în cadrul căruia, judecătorul îşi exercită funcţia judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influenţe externe, sugestii, presiuni, ameninţări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv. Subsecvent, CSM apreciază activitatea desfăşurată de către organele de drept privind asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi ale societăţii”, scrie în reacție.

Amintim că, la 17 iunie curent, cinci persoane au fost reținute de către procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS), într-un dosar penal care vizează inviolabilitatea vieții personale a unui judecător. După care s-a aflat că Angela Bostan este judecătoarea de la Curtea de Apel Chișinău căreia i-ar fi fost încălcat dreptul la viața privată.

Cine este judecătoarea care ar fi fost filată și ce dosare a examinat?

Totodată, s-a vehiculat că filarea ar fi avut loc la comanda controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Cel din urmă, prin intermediului avocatului său, a negat pentru Realitatea.md vreo oarecare legătură cu situația în cauză.

#Angela Bostan #CSM #filare

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.