Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a denunţat decizia Republicii Belarus de a nu mai elibera paşapoarte în străinătate. Potrivit lui, aceasta este o măsură ce încalcă drepturile opozanţilor belaruşi forţaţi să plece în exil în alte ţări, scrie Agerpres.

Potrivit unui decret semnat luni de liderul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, cetăţenii belaruşi vor putea să obţină un paşaport sau să-l reînnoiască doar la un „serviciu consular asociat ultimului lor loc de reşedinţă înregistrat” în Belarus.

Acest decret riscă să încalce drepturile a mii de belaruşi în exil, inclusiv libertatea lor de mişcare, a reacţionat Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului pe reţeaua socială X (fostă Twitter).

„Nimeni nu ar trebui să se simtă constrâns să se întoarcă (în Belarus) şi să rişte să fie persecutat. Îndemnăm la o revizuire a decretului în conformitate cu normele internaţionale”, adaugă Înaltul Comisariat.

Belaruşii care trăiesc în străinătate puteau până acum să-şi reînnoiască paşaportul într-un consulat belarus în ţara în care locuiesc.

Marţi, opozanta în exil Svetlana Tihanovskaia a reacţionat deja, îndemnând cetăţenii belaruşi care trăiesc în străinătate să nu se întoarcă în ţara lor de origine dacă ei riscă să fie acolo persecutaţi.

„Lucrăm cu ţările-gazdă pentru a rezolva situaţia şi a pregăti noul paşaport belarus. Dacă statul îşi abandonează datoria de a se ocupa de cetăţenii săi, o vom face noi!”, a scris Tihanovskaia pe X.

Scrutinul din 2020 a generat manifestaţii de protest de o amploare inedită şi reprimate prin forţă. De atunci, sute de militanţi, jurnalişti, apărători ai drepturilor omului sau cetăţeni belaruşi simpli au fost condamnaţi la pedepse grele cu închisoarea sau forţaţi să ia calea exilului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aleksandr Lukașenko #Belarus #pasapoarte

Serviciul Vamal (SV) a încasat 36,56 miliarde de lei la bugetul de stat în primele zece luni ale anului 2026, cu 3,1 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare parte a banilor provine din TVA și accizele aplicate mărfurilor importate.

Suma colectată reprezintă 81,3% din veniturile planificate pentru perioada ianuarie–octombrie, potrivit datelor.

TVA-ul la import a adus cele mai mari încasări, de aproape 25 de miliarde de lei, în creștere cu 11,4% față de primele zece luni ale anului 2025. Din accizele la import au fost colectate alte 9,23 miliarde de lei, cu 5,6% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Cele mai mari sume din accize au provenit din importul produselor petroliere – 4,05 miliarde de lei, și al produselor din tutun – 3,19 miliarde de lei. În comparație cu anul trecut, încasările din tutun au crescut cu 14%, iar cele din produsele petroliere cu 7,2%.

În schimb, accizele pentru mijloacele de transport au scăzut cu 10,3%, până la 1,5 miliarde de lei. Reduceri au fost înregistrate și la importul gazelor lichefiate și al unor categorii de băuturi alcoolice.

Alte 2,27 miliarde de lei au ajuns la buget din taxa vamală, cu 4,3% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Totodată, SV a încasat 52,19 milioane de lei din taxa pentru efectuarea procedurilor vamale. Deși aceasta a fost eliminată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal, plata se aplică în continuare unor rezidenți ai zonelor economice libere și ai Portului Internațional Liber Giurgiulești, care au ales să activeze în baza regulilor valabile la 31 decembrie 2023. Suma colectată din această taxă a crescut cu 28,6% față de anul trecut.