Comisia Europeană a aprobat luni, 24 august, o finanțare de 6,1 miliarde de euro pentru noi achiziții militare destinate Ucrainei, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și drone. Fondurile vor fi utilizate pentru sisteme de apărare aeriană și antirachetă, rachete, muniții și radare, scrie DigiEconomic.

Decizia a fost anunțată de Executivul European de Ziua Independenței Ucrainei și face parte din împrumutul de sprijin pentru Ucraina (UASL), în valoare totală de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027.

„Astăzi (luni n.r.) am aprobat 6,1 miliarde de euro pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă, rachetele, munițiile și radarele de care Ucraina are nevoie urgentă. În timp ce Rusia își intensifică atacurile, ne sporim sprijinul pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze populația și să-și apere spațiul aerian. Europa este alături de Ucraina și îi vom furniza ceea ce are nevoie, atunci când are nevoie”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit Executivului comunitar, 376 de atacuri cu rachete au fost înregistrate numai în luna iulie, iar intensificarea atacurilor a crescut necesarul de echipamente pentru apărarea aeriană.

Majoritatea achizițiilor vor fi făcute de la companii din UE

Cele 6,1 miliarde de euro se adaugă unor planuri de achiziții în valoare de 16 miliarde de euro aprobate anterior, dintre care 8,35 miliarde de euro au fost deja plătite, pentru a asigura Ucrainei livrarea la timp și în cantitățile necesare a echipamentelor esențiale.

Majoritatea noilor achiziții ar urma să provină de la companii din industria europeană de apărare.

Comisia consideră că livrările trebuie accelerate prin utilizarea unor echipamente din stocurile existente, reprioritizarea comenzilor și creșterea capacităților de producție.

Ucraina va putea solicita efectuarea plăților după prezentarea contractelor semnate cu companiile din industria de apărare.

Documentele vor fi verificate de Comisia Europeană înainte de deblocarea banilor.

60 de miliarde de euro pentru apărare în 2026-2027

Împrumutul UASL pune la dispoziția Ucrainei până la 90 de miliarde de euro, dintre care 30 de miliarde de euro sunt destinate sprijinului bugetar, iar 60 de miliarde de euro finanțării apărării.

Pentru 2026, 28,3 miliarde de euro sunt alocate consolidării capacităților industriei de apărare a Ucrainei. Comisia precizează că finanțările sunt acordate în funcție de evoluția necesităților Ucrainei și sunt supuse unor condiții și mecanisme de monitorizare.

De la începutul războiului, în 2022, Uniunea Europeană și statele membre au acordat Ucrainei un sprijin total de 220,2 miliarde de euro, dintre care 3,8 miliarde de euro provin din veniturile generate de activele rusești imobilizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #finantare #sprijin #Ucraina

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.