O parte dintre pasagerii care au programate călătorii cu Wizz Air din România au început să fie notificați de către operatorul aerian că va reduce cursele aeriene din luna august, fiind vizate în special destinațiile unde compania are mai multe zboruri, transmite Libertatea.ro.

„Am luat decizia de a reduce frecvența în luna august pentru a minimiza riscul de a anula curse în ultimul moment, astfel încât oamenii să își poată găsi alte curse”, a declarat Valeria Bragarenco, directorul de comunicare al Wizz Air.

Aceasta nu a dat detalii cu privire la cursele suspendate, nici numărul de clienți afectați. Oficialul a spus că societatea face eforturi să realizeze toate zborurile programate. „Pe noi ne costă mai mult să anulăm un zbor, decât să-l realizăm”, a spus Bragarenco.

Care sunt cauzele

Directoarea de comunicare a Wizz Air a spus că acestea nu sunt specifice doar pentru Wizz Air, ci se întâmplă în întreg sectorul aviatic. Principalele cauze sunt lipsa pieselor de schimb, grevele operatorilor de trafic aerian sau ale personalului aviatic din diverse țări, ori evenimente neprevăzute, precum lovirea motoarelor în zbor de către păsări, conform oficialului. Compania are 184 de avioane, dintre care 35 operează în România. 17 deservesc baza din București a companiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că din 15 martie 2023, Wizz Air nu mai operează curse din și în Republica Moldova.

#criza aeriana #wizz air Moldova #wizz air Romania

Sistemul de plăți A7, creat cu sprijinul Kremlinului și al oligarhului moldovean Ilan Șor, a transferat prin intermediul băncilor internaționale peste 6,9 miliarde de dolari. Restricțiile ar fi fost ocolite cu ajutorul unor facturi false și al unei rețele globale de companii fictive, relatează Rupor.md cu referire la Financial Times.

Structura A7 a fost înființată la sfârșitul anului 2024 ca alternativă la sistemul SWIFT, de la care băncile rusești au fost deconectate după începerea războiului din Ucraina. Compania susține că prin intermediul său sunt efectuate aproximativ o cincime din toate operațiunile valutare ale Rusiei.

Pentru transferul banilor era utilizată o rețea de companii interpuse din întreaga lume. Potrivit publicației, în documente sunt menționate aproximativ 200 de astfel de firme: 61 în Emiratele Arabe Unite, 87 în Hong Kong, 16 în Kârgâzstan și 14 în Indonezia. Mai mult de jumătate din fluxurile financiare ajungeau în conturi deschise la bănci din China. Cel mai mare canal de transfer a fost First Abu Dhabi Bank din Emiratele Arabe Unite, prin care au fost transferate peste 1,8 miliarde de dolari, iar prin conturile Standard Chartered au trecut 1,1 miliarde de dolari.

Datele ajunse în spațiul public conțin și informații despre plăți pentru produse cu destinație militară. De exemplu, în februarie 2025, prin sistem au fost transferați 3,6 milioane de yuani, aproximativ 510.000 de dolari, pentru 500 de dispozitive de vedere pe timp de noapte destinate unui client din Rusia. Pentru a evita verificările bancare, angajații A7 ar fi prezentat achizițiile drept produse din sticlă securizată sau încălțăminte, modificând codurile vamale și eliminând din documente indicii privind legăturile cu Rusia.

Reprezentanții First Abu Dhabi Bank și DBS au declarat pentru Financial Times că au închis deja conturile asociate cu A7. Alte instituții financiare importante, inclusiv Standard Chartered și Citigroup, au refuzat să ofere comentarii.

Comentând pentru publicația Kommersant, Ilan Șor a declarat următoarele:

„Nu cred că acest lucru se va întâmpla. Dar chiar dacă, ipotetic, ne-am imagina că acestea [sancțiunile] vor fi ridicate, acest lucru nu va afecta în niciun fel cererea pentru serviciul nostru. Sancțiunile au fost doar un impuls, un declanșator pentru dezvoltarea sistemului, însă acesta ar fi fost relevant și fără ele, iar astăzi vedem deja acest lucru”.