Un bărbat de 63 de ani rănit în exploziile de la staţia GPL din Crevedia, România, a decedat la spital.

„În cursul nopţii, a decedat la Spitalul Floreasca unul din cei doi pacienţi cu arsuri de peste 90% din suprafaţa corporală. În ciuda eforturilor personalului medical, s-a ajuns la această situaţie tragică având în vedere şansele extrem de reduse de supravieţuire ale pacienţilor aflaţi în această situaţie. Adresăm compasiunea noastră familiei”, a transmis Ministerul Sănătăţii din România.

Reprezentanţii spitalului au declarat pentru News.ro că bărbatul de 63 de ani a fost rănit în prima explozie produsă sâmbătă la staţia GPL din Crevedia.

De asemenea, au precizat că acesta era civil, la Spitalul Floreasca fiind internaţi şi pompieri răniţi în deflagraţii.

Bărbatul decedat era unul dintre cei doi pacienţi critici intubaţi şi ventilaţi mecanic aflaţi în unitatea sanitară.

Numărul persoanelor care au murit în urma exploziilor se ridică la 3, după ce un bărbat şi o femeie, soţ şi soţie, au decedat, bărbatul din cauza unui infarct, iar femeia din cauza arsurilor. Alte 56 de persoane, majoritatea pompieri, au fost rănite.

Amintim că, mai multe explozii au avut loc sâmbătă seara, 26 august, la o staţie GPL din localitatea Crevedia, judeţul Dâmboviţa din România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Crevedia #deces #explozie #stație GPL

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.