Directorul general al companiei „NPK Himprominjiniring”, parte a „Rosatom”, Aleksandr Tiunin, a fost găsit mort la Moscova, scrie TASS cu referire la serviciile operative. Potrivit sursei, corpul acestuia a fost descoperit lângă mașina sa, pe un drum din apropierea unei zone forestiere. Alături se afla o armă de vânătoare și un bilet în care acesta se plângea de depresie. Versiunea principală examinată de anchetatori este sinuciderea, scrie The Moscow Times.

Publicația Baza precizează că Tiunin a fost găsit lângă automobilul său în localitatea Kokoșkino, în vestul capitalei. Conform „Moskovski Komsomoleț”, în biletul de adio scria că a decis să-și pună capăt zilelor după cinci ani de luptă cu depresia, care „devine tot mai gravă”. Aleksandr Tiunin avea 50 de ani.

„Himprominjiniring” este o companie de cercetare și producție din cadrul Rosatom, specializată în dezvoltarea de materiale compozite pe bază de carbon pentru aviație, energie și industrie. Tiunin a devenit director general în aprilie 2016, iar ulterior compania a intrat în divizia „Materiale și tehnologii avansate” sub marca Umatex, inclusă în februarie 2023 pe lista sancțiunilor SUA.

Moartea lui Tiunin se adaugă unei serii de decese misterioase în rândul managerilor de top din Rusia, el fiind al 20-lea de la începutul războiului din Ucraina.

În urmă cu zece zile, în regiunea Kaliningrad a fost găsit mort directorul companiei „K-Potaș Servis”, Alexei Sinițîn – trupul său decapitat se afla sub un pod, legat cu un cablu de remorcare.

În august a fost anunțată și moartea lui Dmitri Osipov, președintele consiliului de administrație al „Uralkali”, precum și a lui Mihail Kenin, fondatorul și principalul acționar al grupului „Samoliot”, cel mai mare dezvoltator imobiliar din Rusia. Cauzele deceselor nu au fost făcute publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Valul de morți suspecte a început în 2022, când au fost găsite cadavrele lui Leonid Șulman, șeful serviciului de transport al „Gazprom Invest”, al fostului vicepreședinte al Gazprombank, Vladislav Avaev, și al fostului top-manager „Novatek”, Serghei Protosenia. Tot atunci, Ravil Maganov, președintele consiliului de administrație al „Lukoil”, a căzut de la etajul unei clinici. Succesorul său, Vladimir Nekrasov, a murit un an mai târziu, oficial „din cauza insuficienței cardiace acute”.

În 2023, au fost găsiți morți Viaceslav Rovneiko, directorul Uniunii Interregionale a Combustibilului, și Igor Șkurko, adjunctul șefului „Iakutskenergo”. În 2024, vicepreședintele „Lukoil”, Vitali Robertus, s-a spânzurat în biroul său, iar în 2025 vicepreședintele „Transneft”, Andrei Badalov, a căzut de la balcon.

#Aleksandr Tiunin #Rusia

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.