Membrii blocului Patriotic au avut un conflict cu veteranii de pe Nistru la Căușeni, fiind necesară intervenția Poliției, PAS a folosit resursa administrativă în campania electorală, iar mai multe partide nu au raportat se arată în cel de-al treilea raport de monitorizare al Promo-LEX. Observările au fost făcute în perioada 29 august – 10 septembrie 2025.

Misiunea de observare a înregistrat 52 de cazuri de utilizare a resurselor administrative, majoritatea vizând PAS. Conform raportului, au fost folosite instituțiile publice și implicați funcționarii din cadrul lor în acțiunile de agitație electorală. De asemenea, s-au semnalat și două cazuri de potențială corupere a alegătorilor de către blocul Victorie și Partidul NOI, dar și implicarea cultelor religioase în campania electorală.

„De asemenea, au fost documentate 3214 cazuri de publicitate electorală, majoritatea materiale printate (41%) și obiecte de vizibilitate (30%). În acest context, au fost identificate și unele nereguli precum plasarea materialelor în locuri interzise, lipsa datelor de tipar complete și folosirea materialelor de publicitate politică anterioare campaniei în scop de agitație electorală. Cele mai multe cazuri de utilizare neconformă au vizat BE Patriotic, urmat de MRM, LOC, PAS, Alternativa și CUB”, se arată în raport.

Observatorii mai menționează și reținerea candidatului Partidului Liberal, Vladimir Meleca, de către pretinsele forța de ordine din stânga Nistrului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În alte cel puțin 13 cazuri, au fost identificate rețele online coordonate din Rusia pentru promovarea lui Ilan Șor și blocului Victorie, pagini de Facebook și canale de YouTube ce propagă mesaje pro-Est sau pro-UE, dar și inițiative civice precum „EUROPA 2028”.

Până pe 8 septembrie 2025, 21 din 23 de concurenți au deschis conturi și 19 au depus rapoarte financiare. Veniturile declarate au totalizat circa 28,4 milioane lei, circa 47% din sumă fiind donații ale persoanelor fizice, iar 37% – transferuri din contul curent al partidelor. Cele mai mari venituri au fost raportate de PAS, blocul Alternativa, blocul Patriotic și Partidul Nostru.

Cheltuielile declarate de partide au însumat peste 21,5 milioane lei, cu cea mai mare parte direcționată către materiale promoționale – 51% și publicitate – 35%.

S-au stabilit și discrepanțe de circa 1,3 milioane de lei la 14 concurenți electorali, printre care CUB, partidul Moldova Mare și Blocul Patriotic.

#campanie electorala #incalcari #Promo-Lex #raport #resursă administrativă

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.