Fulgere puternice au declanşat două incendii pe insula Thassos, la o zi după ce pompierii au adus sub control incendiile de vegetaţie, alimentate de vânturi neobişnuit de puternice, izbucnite pe alte două insule din Grecia, transmite Reuters.

Peste 32 de pompieri asistaţi de 13 autospeciale, un avion şi două elicoptere încercau miercuri să stingă flăcările care devorau zone împădurite, pe două fronturi, pe insula din nordul Mării Egee, la 306 kilometri nord de capitala Atena.

Întăriri din oraşul Kavala, aflat în apropiere, erau aşteptate în cursul zilei.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, incendiile de vegetaţie au devenit mai frecvente şi mai devastatoare în Grecia în ultimii ani pe fondul schimbărilor climatice, perturbând frecvent turismul din perioada estivală, când milioane de persoane se îndreaptă spre insulele din această ţară. În mod normal, ploile ar fi o binecuvântare în zonele în care nu au fost înregistrate precipitaţii de câteva luni, însă fulgerele care le-au însoţit au înrăutăţit situaţia în Thassos.

Serviciul de Protecţie Civilă al Greciei a avertizat că miercuri şi joi sunt aşteptate alte fenomene meteorologice neobişnuite, anunţând furtuni însoţite de numeroase fulgere şi grindină. Centrul şi nordul Greciei ar urma să fie cele mai afectate. Premierul Kyriakos Mitsotakis a avertizat asupra unei veri periculoase în ceea ce priveşte incendiile de vegetaţie, ca urmare a unei secete prelungite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anul trecut, incendiile forestiere au ucis 20 de persoane în nordul ţării şi au condus la evacuarea a 19.000 de persoane din insula Rodos.
Pentru a aduce rapid sub control incendiile de vegetaţie, ţara mediteraneană utilizează din ce în ce mai mult drone, care ajută la monitorizarea regiunilor forestiere.

Zeci de incendii s-au declanşat în weekend în Grecia, dintre care două în apropiere de capitala Atena.

#fulgere #Grecia #incendii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.