Incendiu devastator pe insula Evia din Grecia. La faţa locului s-au deplasat 40 de pompieri cu 14 autospeciale pentru a se lupta cu flăcările. Deşi focul nu ameninţa zonele rezidenţiale, cetăţenii au fost rugaţi să rămână în alertă. Din fericire, operaţiunile au fost uşurate şi de faptul că, în acel moment, vântul nu bătea în zonă.

După incendii devastatoare şi un val de căldură fără precedent în 2023, urmate de cea mai călduroasă iarnă înregistrată vreodată, Grecia se teme acum de „o vară foarte dificilă” pe frontul incendiilor forestiere.

Circa 175.000 de hectare de păduri şi terenuri agricole au fost mistuite de flăcări în 2023 şi peste 20 de persoane au murit. Incendiile devastatoare au făcut ravagii în iulie anul trecut, în timpul unui val de căldură de două săptămâni, cel mai lung înregistrat vreodată în ţară. Cu această ocazie, Grecia a organizat cea mai mare operaţiune de evacuare din istoria sa, 20.000 de persoane, în special turişti, fiind nevoite să îşi părăsească locuinţele sau staţiunile de vacanţă de pe insula Rodos (sud-est). Iar mercurul a urcat până la 46 de grade la Gythion, în peninsula Peloponez (sud-vest).

Ce măsuri au luat autorităţile

Confruntată cu această ameninţare, Grecia a luat măsuri şi a prezentat un proiect de 2,1 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii de protecţie civilă, cel mai ambiţios de până acum.

Graţie fondurilor furnizate în mare parte de UE, ţara intenţionează să se doteze, începând din 2025, cu noi bombardiere de apă, elicoptere, camioane de pompieri, camere de termoviziune şi peste o sută de drone de supraveghere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru Vassilis Kikilias, abordarea din acest an este de a trimite bombardiere cu apă imediat ce izbucneşte un incendiu, pentru a economisi timp. Autorităţile au organizat, de asemenea, un exerciţiu naţional de urgenţă la care participă pompierii, poliţia şi serviciile de ambulanţă. Însă problema recurentă în Grecia rămâne, potrivit experţilor, lipsa de coordonare între serviciile responsabile cu lupta împotriva incendiilor.

Pentru Theodore Giannaros, membru al comitetului naţional responsabil cu întocmirea hărţii zilnice a riscurilor de incendiu, planificarea luptei împotriva incendiilor ar trebui să înceapă încă din luna noiembrie, ceea ce în prezent nu se întâmplă.

#Grecia #temperaturi record #vara

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.