Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a anunțat că suma de trei milioane de lei oferită de municipalitate pentru locuitorii blocului de pe strada Tudor Vladimirescu din Durlești, afectat de incendiu, a ajuns în contul primăriei. Banii urmează să fie distribuiți persoanelor care au nevoie de sprijin în urma flăcărilor devastatoare.

„Vreau să anunț că cele 3 milioane de lei oferite de primăria Chișinău pentru locuitorii din blocul care a fost afectat în urma incendiului de pe strada Tudor Vladimirescu, au ajuns în conturile primării Durlești. Aceste lucru s-a întâmplat după multiple blocaje, când acești bani trebuiau să ajungă încă anul trecut, abia vineri acum, vineri suma a ajuns în contul administrații publice locale Durlești și trebuie să fie, repet, alocați persoanelor care au nevoie de sprijin.

Noi am zis că lăsăm la discreția primării Durlești să decidă cum va aloca aceste surse financiare, dar noi credem că oamenii trebuie să fie beneficiari finali. Asta este poziția primării municipiului Chișinău. Noi am transferat acești bani ca ei să fie transferați mai departe la oameni și sper foarte mult în continuare să nu existe niciun blocaj, de ordin tehnic, birocratic, sau nu știu de care, altă natură, fie că este la Ministerul de Finanțe, fie că este prin decizia oricărui alt funcționar din orice administrație”, a declarat Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că incendiul devastator a izbucnit pe 16 mai 2025, la mansarda construită ilegal pe un bloc din Durlești. Flăcările au distrus mai multe apartamente, 16 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar autoritățile au demarat anchete ample privind autorizarea construcției și au deschis un dosar penal pentru corupție.

Pe 21 aprilie 2026, autoritățile au anunțat că dosarul penal a fost expediat în instanța de judecată. Trei persoane urmează să apară în fața magistraților sub acuzația de încălcare cu rea-voință a regulilor de protecție împotriva incendiilor, riscând amenzi de până la 42.500 lei sau până la 2 ani de închisoare.

Dosarul incendiului din Durlești ajunge în instanță: Trei învinuiți pentru nerespectarea normelor de siguranță

#administrația publică locală #bani #bloc #Durlesti #incendiu devastator #Ion Ceban

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.