Procedura de pre-vetting a fost aprobată în prima lectură de Parlament! Candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor și Consiliul Superior al Magistraturii vor fi evaluați de către o comisie specială creată din experți naționali și internaționali. Documentul a fost susținut cu votul a 57 de deputați.

Potrivit documentului, candidații la funcția de membru CSP și CSM vor fi evaluați în baza criteriului integrității de către o comisie specială. Autorii inițiativei spun că documentul are menirea să sporească încrederea societății în sistemul judecătoresc și să asigure buna funcționare a CSM și CSP.

Potrivit proiectului de lege, comisia de evaluare va fi constituită din șase membri. Trei dintre ei vor fi numiți de partenerii de dezvoltare. Ceilalți vor fi propuși de către Parlament, fiind respectat principiul de proporționalitate între majoritate și opoziție, reieșind din numărul de mandate obținute.

Comisia va evalua integritatea candidaților, în temeiul unor cercetări extinse a activității profesionale, a respectării unor standarde de etică, precum și a lipsei unor acțiuni dubioase, care provoacă suspiciuni de corupție. De asemenea, Comisia de evaluare va analiza averile candidaților și ale persoanelor apropiate lor, proveniența acestora, dar și veniturile și cheltuielile candidaților.

Decizia Comisiei de evaluare în privința integrității candidaților va fi inclusă, în mod obligatoriu, în dosarul de concurs. Aceasta poate fi contestată, iar cererea va fi examinată de către Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se va institui un complet special compus din trei judecători. Magistrații vor fi desemnați de CSM și confirmați de Președintele Republicii Moldova, printr-un decret.

Implementarea acestui proiect va presupune cheltuieli pentru remunerarea activității membrilor Comisiei de evaluare. Banii vor fi alocați atât din bugetul de stat, cât și din bugetul partenerilor de dezvoltare.

Proiectul de lege privind evaluarea integrității potențialilor membri ai CSP și CSM va fi aplicat doar până la sfârșitul anului 2022.

#CSM #CSP #evaluare #integritate

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.