Liderii celor 32 de state membre NATO se reunesc marți și miercuri, la Ankara, pentru un summit dominat de securitatea europeană, sprijinul pentru Ucraina și majorarea cheltuielilor pentru apărare, pe fondul presiunilor exercitate de președintele SUA, Donald Trump, relatează Reuters.

Potrivit agenției, Trump le cere aliaților europeni să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului și să accelereze investițiile în domeniul militar. În același timp, criticile repetate ale liderului american la adresa NATO, anunțurile privind retragerea unor trupe americane din Europa și revizuirea prezenței militare a SUA pe continent au alimentat incertitudinile în cadrul Alianței.

Pe agenda summitului se află evaluarea progreselor privind obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare până în 2035, creșterea producției din industria de apărare și transferul unei părți mai mari din responsabilitățile de securitate de la Statele Unite către aliații europeni.

La reuniune participă liderii tuturor celor 32 de state membre NATO, inclusiv Donald Trump. Marți seara, aceștia vor lua parte la un dineu alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Reuters scrie că liderii NATO urmează să reafirme sprijinul pentru Ucraina și să anunțe un nou angajament financiar. Conform proiectului declarației finale consultat de agenție, aliații vor promite pentru 2026 ajutor militar, echipamente și instruire în valoare de 70 de miliarde de euro și vor confirma menținerea unui nivel similar de sprijin și în 2027. O parte din fonduri va proveni din angajamente bilaterale și din mecanismul de împrumut al Uniunii Europene, în timp ce Statele Unite nu sunt așteptate să contribuie financiar la acest pachet.

Un alt subiect important va fi dezvoltarea industriei de apărare. Marți, la Ankara, va avea loc un forum dedicat acestui sector, unde sunt așteptate anunțuri privind contracte în valoare de zeci de miliarde de dolari.

Pe agenda summitului figurează și situația din Orientul Mijlociu. În proiectul declarației finale, liderii NATO urmează să reafirme că „Iranul nu trebuie să dețină niciodată arme nucleare” și să solicite Teheranului să respecte pe deplin libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ankara #NATO #Summit

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.