Ministrul apărării din Grecia a declarat marți, 12 mai curent, că o dronă maritimă militară, despre care se spune că are explozibili și care a fost descoperită săptămâna trecută pe o insulă grecească, este de fabricație ucraineană, scriu știrileprotv.ro.

Oficialul grec a calificat incidentul drept o amenințare la adresa navigației în Marea Mediterană și o „problemă extrem de gravă”.

Un pescar de pe insula Lefkada a găsit aparatul într-o peșteră de pe coastă în ziua de 7 mai și l-a remorcat până în apropierea unui port din zonă. A fost mutată o zi mai târziu la o bază navală de pe continent pentru inspecție, iar explozivii au fost distruși ulterior, potrivit postului public de televiziune din Grecia, ERT.

„Avem acum certitudinea că este vorba de un USV ucrainean”, a declarat ministrul grec al apărării, Nikos Dendias, referindu-se la dronă ca la un vehicul de suprafață fără pilot.

Autoritățile ucrainene nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Dendias a făcut aceste declarații la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Uniunea Europeană, afirmând că va ridica problema atât în fața colegilor săi europeni, cât și direct în fața oficialilor ucraineni.

„Înțelegeți că prezența acelui USV — drona, drona maritimă — afectează libertatea de navigație și afectează, de asemenea, securitatea navigației. Aceasta este o problemă extrem de gravă”, a spus Dendias.

Ucraina a folosit drone de suprafață pentru a ataca nave militare rusești în Marea Neagră și, mai recent, pentru a viza tancurile petroliere folosite pentru transportul petrolului rusesc ca parte a unei rețele ilicite, atunci când se întorceau goale, în cadrul unei campanii menite să afecteze exporturile de energie ale Moscovei.

Autoritățile grecești nu au oferit detalii suplimentare despre dronă, în timp ce experții navali greci au afirmat că unele caracteristici ale acesteia seamănă cu cele ale ambarcațiunilor ucrainene de tip Magura — o platformă dezvoltată de serviciul de informații al Ucrainei.

Lefkada, o destinație populară pentru turiști

Insula Lefkada, situată în largul coastei de vest a Greciei continentale, se află pe o rută maritimă aglomerată între Grecia și Italia și este o destinație populară pentru turiștii care călătoresc cu iahtul sau feribotul, precum și pentru navele comerciale.

„Se pare că (drona) a suferit o defecțiune și se deplasa în mod necontrolat. Așadar, această ambarcațiune — un obiect negru fără sistem de navigație și care transporta explozivi — ar fi putut lovi o navă turistică”, a declarat la televiziunea publică Stefanos Gikas, viceministrul grec al afacerilor maritime.

Intensificarea confruntărilor cu drone între Ucraina și armata rusă invadatoare a dus la multiple incidente pe teritoriul statelor membre NATO și UE — incursiunile implicând în mare parte drone rusești suspectate de a fi intrat în spațiul lor aerian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drona #Grecia #insula Lefkada

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.