Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, este liderul străin în care cetățenii români au cea mai mare încredere (28,8%), potrivit unui sondaj Inscop. Ea este urmată de Joe Biden (25,8%, în scădere puternică), Vladimir Putin (în creștere) și Viktor Orban, scrie g4media.ro.

Clasamentul țărilor și organizațiilor internaționale în care românii au încredere e condus de NATO, Germania, UE și SUA, toate în scădere față de sondajele din martie și iunie 2021.

Întrebați care sunt țările de care România ar trebui să se apropie, ca politică externă, cei mai mulți români au indicat Germania (30%), urmată de SUA și Rusia.

68% dintre respondenți cred că existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe, în scădere ușoară față de martie și iunie.

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului de 1 204 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

#încredere #Maia Sandu #români #sondaj

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.