Doi copii în vârstă de 9 ani s-au numărat printre cele 25.000 de persoane sterilizate în Japonia după al Doilea Război Mondial într-un program de eugenie mandatat de stat, arată un raport parlamentar.

Programul derulat sub o lege care a rămas în vigoare timp de 48 de ani a forțat oamenii să accepte operații care să îi împiedice să aibă copii considerați „inferiori”. Printre persoanele vizate de program s-au numărat indivizi cu dizabilități fizice sau cognitive, precum și unii care sufereau de boli mintale.

Legea este pe larg acceptată în Japonia drept un capitol negru din istoria țării, aceasta fiind abrogată abia în 1996.

Raportul parlamentar publicat luni se bazează pe o investigație demarată în urmă cu 3 ani, concluziile sale întinzându-se pe 1.400 de pagini. Documentul afirmă că în jur de 25.000 de persoane au fost sterilizate, dintre care aproximativ 16.000 fără consimțământul lor.

Unora dintre acestea li s-a spus că urmează să treacă prin proceduri de rutină precum cele de înlăturare a apendicelui, autoritățile locale având timp de aproape jumătate de secol puterea de a hotărî arbitrar operațiile de sterilizare.

Cele mai tinere victime identificate de comisia de anchetă au fost un băiat și o fetiță în vârstă de 9 ani. O victimă care a fost sterilizată la vârsta de 14 ani a declarat pentru presa locală că raportul reprezintă dovada că guvernul a înșelat copii.

„Mi-aș dori ca statul să nu învăluie acest subiect în întuneric, ci să ne ia suferința în serios”, a spus această victimă care acum a ajuns la vârsta de 80 de ani.

Japonia a aprobat compensații pentru persoanele sterilizate cu forța

Constatările raportului au declanșat un val de consternare și indignare pe platformele social media, unii critici ai investigației acuzând că raportul nu oferă niciun fel de justificare cu privire la motivele pentru care legea a rămas în vigoare timp de 48 de ani.

Investigația parlamentară a fost declanșată la un an după ce legislativul de la Tokyo a adoptat cu unanimitate de voturi un proiect de lege pentru compensarea victimelor programului de eugenie.

Legea prevede compensații de 3,2 milioane de yeni (29.000 de dolari), acorda la momentul respectiv victimelor un răgaz de 5 ani pentru a depune cereri care trebuie aprobate de o comisie de experți. Ele mai pot cere compensații până în 2024.

„În numele guvernului care a implementat această lege, după reflecții profunde, mi-aș dori să îmi ofer scuzele din adâncul inimii mele”, afirma după promulgarea legii fostul premier Shinzo Abe.

În ceea ce privește legea care a făcut posibil programul de eugenie japonez, aceasta a fost adoptată în 1948, într-o perioadă în care țara se confrunta cu o penurie alimentară și alte probleme socio-economice postbelice.

Numărul de sterilizări a ajuns în punctul de vârf în anii 1960 și 1970, ultima operație fiind efectuată în 1993, cu 3 ani înainte de abrogarea definitivă a legii.

#Japonia #populație #sterilizare

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.