Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Botanica informează opinia publică că, astăzi 20 decembrie 2021, l-a pus sub învinuire pe bărbatul din Băcioi, municipiul Chișinău, pentru săvârșirea infracțiunii de omor (art.145 alin.(1) din Codul penal).

Concomitent, tot luni, 20 decembrie curent, procurorii au înaintat demers judecătorului de instrucție, în privința persoanei învinuite, prin care au solicitat aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv, pe un termen de 30 zile.

„Demersul procurorilor urmează să se examineze pe parcursul zilei de mâine, 21 decembrie 2021, la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Despre rezultatul examinării demersului și acțiunile de urmărire penală relevante pe caz, vom reveni cu detalii suplimentare”, se arată în nota informativă a PG.

De menționat că persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

Realitatea.md amintește că tragedia a avut loc la data de 18 decembrie 2021, iar bărbatul vizat, aflându-se în comuna Băcioi, ca urmare a apariției unui conflict cu victima, care s-a dovedit a fi un bărbat în vârstă de 39 ani, folosind arma de foc deținută în mod legal, a efectuat mai multe împușcături în direcția victimei.Urmare a vătămărilor corporale grave cauzate, a survenit decesul ultimului.

Citește și:

OMOR la Băcioi! Poliția a încătușat un bărbat de 37 de ani. Acesta a împușcat de șase ori în amicul său de pahar

VIDEO 18+ „Eu mă duc la pușcărie”. Momentul în care individul de la Băcioi își împușcă fără milă amicul de pahar

#Bacioi #invinuire #omor #procurori

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china