Infectarea cu HIV poate scurta speranța de viață a unui om cu aproximativ cinci ani

Potrivit experților de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), HIV are o influență „timpurie și substanțială” asupra îmbătrânirii pacienților infectați, accelerând schimbările biologice ale organismului asociate cu îmbătrânirea normală în decurs de doi până la trei ani de la infectare.

Conform rezultatelor, infectarea cu HIV poate scurta speranța de viață a unui individ cu aproximativ cinci ani în comparație cu o persoană neinfectată.

„Cercetările noastre demonstrează că încă din primele luni și ani de la infectarea cu HIV, virusul pune deja în mișcare un proces de îmbătrânire accelerat la nivel de ADN.Acest lucru subliniază importanța critică a diagnosticării precoce al HIV și a conștientizării problemelor legate de îmbătrânire, precum și valoarea prevenirii infecției cu HIV în primul rând. ”, a declarat autorul principal, Elizabeth Crabb Breen, profesor emerit la UCLA, citat de SciTechDaily.

Diagnosticarea precoce a HIV este esențială

Studiile anterioare au arătat că atât HIV cât și tratamentele antiretrovirale utilizate pentru a gestiona infecția sunt legate de un debut timpuriu al bolilor specifice îmbătrânirii, precum ar fi bolile de inimă și rinichi, sindromul fragilității și tulburările cognitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii au examinat probe de sânge de la 102 bărbați prelevate cu cel mult șase luni înainte de a se infecta cu HIV și din nou doi – trei ani mai târziu. Acestea au fost comparate cu mostre colectate în aceeași perioadă de timp de la 102 bărbați neinfectați, care aveau aceeași vârstă. Potrivit autorilor, aceasta este prima cercetare care compară pacienții infectați și neinfectați în acest mod.

Cercetătorii s-au concentrat asupra modului în care HIV afectează metilarea epigenetică a ADN-ului, un proces pe care celulele îl folosesc pentru a activa sau dezactiva genele în cursul modificărilor fiziologice normale. Modificările epigenetice sunt cele făcute ca răspuns la influența mediului, la comportamentul oamenilor sau la alți factori externi care afectează modul în care genele se comportă fără a le modifica dizic, ceea ce include și unele boli.

Echipa a examinat cinci măsuri epigenetice ale îmbătrânirii. Patru dintre ele sunt ceea ce sunt cunoscute sub numele de „ceasuri” epigenetice, fiecare dintre ele utilizând o abordare ușor diferită pentru a estima accelerarea vârstei biologice în raport cu vârsta cronologică. Cea de-a cincea măsură a evaluat lungimea telomerilor, capetele de protecție ale cromozomilor care devin progresiv mai scurte odată cu vârsta pe măsură ce celulele se divid, până când devin atât de scurte încât diviziunea nu mai este posibilă.

O accelerare semnificativă a vârstei

Persoanele infectate cu HIV au prezentat o accelerare semnificativă a vârstei în fiecare dintre cele patru măsurători ale ceasului epigenetic – variind de la 1,9 la 4,8 ani – precum și o scurtare a telomerilor în absența unui tratament antiretroviral. O accelerare similară a vârstei nu a fost observată la participanții neinfectați în același interval de timp.

Cu toate acestea, nu există încă un consens cu privire la ceea ce constituie îmbătrânirea normală sau poate fi definită, au scris cercetătorii.

#HIV #infectie #pacienti

Finanțarea predictibilă a serviciilor publice, politicile bazate pe dovezi științifice, parteneriatele de lungă durată și integrarea serviciilor medicale și sociale sunt cele patru direcții prioritare evidențiate în documentul de poziție „From Project Results to Sustainable Public Systems”, publicat de Institutul Elvețian de Sănătate Publică și Boli Tropicale (Swiss TPH).

Documentul reflectă principalele rezultate și concluzii ale evenimentului aniversar din 27 octombrie 2026, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor partenere din Republica Moldova, Elveția și România, pentru a marca 20 de ani de cooperare și a discuta despre durabilitatea rezultatelor și perspectivele colaborării viitoare.

În cele două decenii, cooperarea Swiss TPH a contribuit la consolidarea sistemelor de sănătate și de protecție socială, dezvoltarea competențelor profesionale și integrarea unor practici și mecanisme de colaborare în activitatea instituțiilor.

Printre rezultatele evidențiate în document se numără reducerea mortalității infantile cu 29% în perioada 2006–2020, creșterea supraviețuirii copiilor născuți prematur și extinderea accesului la servicii de sănătate prietenoase tinerilor, de la mai puțin de 5% în 2011 la 25% în 2020. În prezent, 92% dintre instituțiile de asistență medicală primară aplică protocoalele OMS PEN pentru gestionarea bolilor netransmisibile.

Aceste rezultate ilustrează valoarea cooperării pe termen lung și a investițiilor în instituții, profesioniști și servicii adaptate nevoilor populației.

Pornind de la rezultatele obținute și de la provocările actuale ale Republicii Moldova, documentul evidențiază următoarele direcții prioritare:

Finanțare predictibilă pentru servicii publice de calitate, care să permită instituțiilor și autorităților locale să asigure continuitatea serviciilor și accesul echitabil al populației.
Politici și intervenții bazate pe dovezi, prin utilizarea datelor, evaluarea rezultatelor și consolidarea colaborării cu universitățile și instituțiile de cercetare.
Parteneriate de încredere și cooperare pe termen lung, bazate pe responsabilitate comună, transfer de cunoștințe și asumarea rezultatelor de către instituțiile naționale și locale.
Servicii medicale și sociale integrate, orientate spre prevenție, continuitatea îngrijirii și nevoile persoanelor vulnerabile, pentru comunități mai reziliente.

Aceste direcții se regăsesc în activitatea Proiectului moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, implementat de Swiss TPH în parteneriat cu autoritățile naționale și locale.

În domeniul asistenței medicale primare, proiectul a sprijinit aplicarea protocoalelor OMS PEN 1 „Prevenirea atacului de cord, accidentului vascular cerebral și bolilor renale prin intermediul managementului integrat al diabetului zaharat și al hipertensiunii arteriale” și PEN nr. 2 „Educația pentru sănătate și consilierea cu privire la conduita sănătoasă”.

Totodată, proiectul a contribuit la consolidarea capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, la dezvoltarea capacităților autorităților publice locale de a mobiliza comunitățile pentru promovarea sănătății, precum și la dezvoltarea asistenței medicale și sociale integrate la nivel comunitar, prin colaborarea dintre sistemul de sănătate și cel de asistență socială.

În etapa finală de implementare, accentul este pus pe integrarea rezultatelor în politicile publice, planurile și practicile instituționale, astfel încât beneficiile pentru populație să poată fi menținute și dezvoltate pe termen lung.

Documentul de poziție reafirmă angajamentul Swiss TPH de a continua cooperarea în sprijinul reformelor Republicii Moldova și al parcursului său de integrare europeană.

Durabilitatea înseamnă nu doar ceea ce am realizat împreună, ci și capacitatea instituțiilor și comunităților de a continua și dezvolta aceste rezultate.