Prețurile medii de consum au crescut în ianuarie 2026 cu 0,9% față de decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Creșterea lunară a inflației a fost determinată în principal de scumpirea produselor alimentare și a serviciilor prestate populației, scrie Bani.md.

Conform BNS, produsele alimentare s-au scumpit în medie cu 1,6%, contribuind cu 0,6 puncte procentuale la creșterea indicelui prețurilor de consum. Cele mai accentuate majorări au fost înregistrate la legume (+12,2%), pâine (+1,6%) și fructe (+1,3%), în timp ce ouăle de găină s-au ieftinit ușor, cu 0,4%.

La categoria mărfurilor nealimentare, prețurile au crescut cu 0,4%, impactul asupra inflației fiind de 0,1 puncte procentuale. Cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate la medicamente (+1,2%), în timp ce combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 0,6%, inclusiv motorina (-1,4%) și benzina (-0,9%).

Serviciile prestate populației s-au scumpit în luna ianuarie cu 0,7%, contribuind cu 0,2 puncte procentuale la inflația lunară. Cele mai mari creșteri au fost raportate la serviciile medicale și transportul de pasageri (câte 0,7%), inclusiv transportul aerian (+1,0%).

În termeni anuali, în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025, prețurile medii de consum au crescut cu 4,8%. Produsele alimentare s-au scumpit cu 6,2%, mărfurile nealimentare cu 1,8%, iar serviciile cu 7,2%.

Cele mai mari creșteri anuale la alimente au fost înregistrate la ouă (+23,2%), fructe (+21,0%), ulei vegetal (+10,1%), pâine (+5,7%), lapte și produse lactate (+5,1%) și legume (+3,5%). În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,3%.

La mărfurile nealimentare, scumpiri mai pronunțate au fost consemnate la încălțăminte (+5,3%), confecții (+5,1%), materiale de construcție (+4,1%) și medicamente (+3,6%), în timp ce combustibilii și carburanții au scăzut cu 5,1% față de ianuarie 2025.

În sectorul serviciilor, cele mai mari majorări anuale au fost raportate la apă potabilă și canalizare (+17,7%), alimentație publică (+11,8%), încălzire centralizată (+8,2%) și transportul de pasageri (+7,5%). Totodată, energia electrică s-a ieftinit cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit prognozelor Băncii Naționale a Moldovei, inflația medie pentru anul 2026 este estimată la 4,3%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #inflatie #Moldova

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.