Activitatea sistemului financiar din Republica Moldova este coordonat de două instituții: Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare.

Sistemul financiar reprezintă un set de instituții care facilitează circulația pe piețele financiare a instrumentelor financiare. Altfel spus, sistemul financiar intermediază circulația banilor de la cei care acumulează economii (creditori) către cei care fac cheltuieli (debitori) pentru realizarea unor proiecte și pentru aceasta sunt gata să achite un anumit preț.

Și tu ești parte a sistemului financiar

De cele mai multe ori, interacționăm cu sistemul financiar fără să ne dăm seama, atunci când achităm factura la telefon, schimbăm valută sau utilizăm cardul bancar. Dacă aceste operațiuni sunt relativ simple, atunci concepte precum inflația, dobânda, creditul, piața de capital și altele ne pot crea dificultăți. Înțelegerea sistemului financiar este foarte importantă pentru a putea lua decizii înțelepte care să sporească calitatea vieții noastre de zi cu zi. În același timp, ca și consumatori de servicii financiare suntem diferiți. Printre noi există persoane vulnerabile, cum ar fi persoanele cu venituri reduse, cele cu dizabilități, unele minorități etnice, familiile monoparentale, vârstnicii, etc.. De aceea, sistemul financiar tinde spre incluziunea tuturor, oferind produse conform necesităților fiecăruia.

Instituții financiare

Circulația banilor este facilitată de anumite instituții cum ar fi băncile, organizațiile de creditare nebancară, asociațiile de economii și împrumut și alte entități specializate. Deoarece este vorba despre banii cetățenilor săi, statul impune standarde stricte de activitate acestor instituții. În Moldova standardele sunt stabilite de Banca Națională a Moldovei și de Comisia Națională a Pieței Financiare. Totodată, alte instituții de stat au un rol specific în cadrul sistemului financiar, cum ar fi prevenirea și combaterea spălării banilor sau protecția consumatorilor de servicii financiare.

Piețe financiare

Atunci când vrem să cumpărăm anumite bunuri mergem la piață, locul în care își dau întâlnire vânzătorii și cumpărătorii pentru a se înțelege asupra prețului. Tot așa este și în cazul banilor – furnizorii și solicitanții de fonduri se întâlnesc pe piața financiară pentru a cumpăra și a vinde produse și servicii financiare. O astfel de piață poate apărea sub diferite forme, în funcție de instrumentele care se tranzacționează. Spre exemplu, pe piața bancară se vând și se cumpără produse ale băncilor sub formă de credite sau depozite, pe piața valutară valute (euro, dolari, ruble, etc.), iar pe cea de capital – acțiuni ale companiilor sau valori mobiliare de stat.

Instrumente financiare

Instrumentele financiare sunt niște produse care au drept scop stabilirea unor reguli în relațiile dintre participați. Relațiile pot fi de mai multe tipuri (de economisire, investire, creditare, asigurare, etc.) însă toate au la bază resurse financiare și aceleași concepte general acceptate. Pentru sistemul financiar național cele mai frecvente instrumente sunt cele caracteristice pieței bancare, însă există și altele care devin din ce în ce mai utilizate. Astfel, pe lângă produse clasice cum ar fi depozitele și creditele bancare mai sunt și împrumuturi nebancare sau depuneri de economii. De asemenea, leasingul financiar sau ipoteca devin produse obișnuite, iar asigurările tind să se extindă mai mult decât cele auto. În cele din urmă, pentru piața de capital sunt caracteristice instrumente precum acțiuni ale unor companii care pot fi cumpărate sau vândute prin intermediul bursei.

Actorii sistemului financiar național:

Banca Națională a Moldovei
Comisia Națională a Pieței Financiare
Bănci licențiate
Organizații de creditare nebancară
Asociații de economii și împrumut
Companii de asigurări
Bursa de Valori a Moldovei
Depozitarul Central Unic

În cadrul unui proiect finanțat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare, Banca Națională a prezentat un infografic ce descifrează structura sistemului financiar în Republica Moldova:

#BNM

În această vară cu temperaturi toride, în Franţa şi Italia, mai multe muzee şi obiective turistice au fost nevoite să se închidă sau să îşi limizeze programul de funcţionare, ceea ce a dus la semnificative pierderi financiare şi de prestigiu.

Turnul Eiffel a fost închis de mai multe ori din cauza temperaturilor ridicate care au ajuns şi la 40°C, iar structura de oțel a suferit modificări, dilatându-se cu până la 15 cm.

Şi în Italia au existat probleme legate de temperaturile excesive, astfel pe 24 iunie, sistemul de aer condiționat al Galeriei Uffizi s-a supraîncălzit din cauza căldurii, iar muzeul a trebuit să se închidă până la remedierea problemei şi să ramburseze vizitatorilor costul biletelor.

„Două zile mai târziu, Uffizi era din nou deschis și a garantat o temperatură perfectă pe tot parcursul verii”, a precizat Alfonsina Russo, șefa Departamentului pentru Promovarea Patrimoniului Cultural din cadrul Ministerului Culturii.

În Italia autorităţile au luat diverse măsuri pentru a combate valul de căldură cu o serie de inițiative care au contribuit la limitarea scăderii numărului de vizitatori.

„Nu avem încă date definitive, dar putem spune că în iunie și iulie a existat o creștere în aproape toate spațiile culturale, în timp ce în august, în unele cazuri, a existat un declin, compensat de creșterile din iunie și iulie și de deschiderile de seară”, a rezumat Russo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte Parcul Arheologic din Pompei, unul dintre cele mai fascinante, dar și printre cele mai fierbinți locuri din toată Italia, a înregistrat o prezență record în luna august. În ciuda temperaturilor care au depășit uneori 40 de grade Celsius, 12.500 de persoane au vizitat situl numai pe 15 august, iar peste 600.000 au adunat vizitarea obiectivelor culturale ale regiunii în acel weekend.

Şi la Roma, temperaturile în timpul celor mai călduroase ore au scăzut rareori sub 35 de grade, umiditatea depășind uneori 60%. Totuşi Colosseumul nu a înregistrat nicio scădere a numărului de vizitatori.

„Am sporit prezența tunurilor cu apă pulverizată pentru a răcori cozile de afară. Iar în interior, distribuția apei a fost intensificată”, a declarat Edoardo Zanchini, directorul biroului climatic de la Roma.

În primul weekend din august, Panteonul și Colosseumul au totalizat 7.587 de vizitatori, iar 56.000 au participat la tururi de seară pe tot parcursul lunii.

„Aceasta este o inițiativă a ministrului Culturii din Italia Giuli. Nu este un răspuns la temperaturile ridicate, dar ajută la diversificarea orelor și la o mai bună distribuire a fluxului de vizitatori pe parcursul zilei”, a explicat Russo.

Posibilitatea de a vizita obiectivele turistice şi seara a contribuit la menținerea unui număr ridicat de vizitatori și în Sicilia. În zone precum Valea Templelor, Segesta și Selinunte, unde umbra este un miraj, iar temperaturile depășesc adesea 40 de grade Celsius, prezența este în scădere de trei ani: practic zero în jurul prânzului, crescând din nou după ora 17:00. Vernisajele și spectacolele de seară au atras 24.000 de vizitatori de la mijlocul lunii iulie, în timp ce Selinunte a depășit numărul de vizitatori de anul trecut.

#Franta #Italia #turism