INFOGRAFIC. Cinci priorități ale Procuraturii Generale pentru acest an. Întâietate o au dosarele de rezonanță

Procuratura Generală își propune ca în anul curent să realizeze de bază cinci priorități legate de activitatea instituție, care să ofere o claritate în dosarele de rezonanță cum ar fi Arena Chișinău, furtul bancar, concesionarea AIC, laundromat etc.

Astfel, în cursul anului 2021, pe segmentul realizării politicii penale în stat, Procuratura își va concentra eforturile pe:

monitorizarea și controlul, în ordine ierarhică, a activității Procuraturii Anticorupție și PCCOCS pentru ca acestea să-și justifice menirea prin respectarea drepturilor participanților la procedurile penale: învinuiri temeinice, rețineri, arestări, interceptări, percheziții etc și, totodată, anchete eficiente;
monitorizarea și controlul dosarelor de rezonanță: frauda bancară, laundromat, concesionarea Aeroportului, Avia-Invest (AIC), Arena Chișinău și altele, în vederea accelerării investigațiilor și deferirea celor vinovați justiției, cu încadrarea juridică, corectă a acțiunilor fiecăruia, cu probe suficiente și concludente;
cooperarea eficientă cu organele de urmărire penală și cele ce practică activitatea specială de investigație, cu identificarea segmentelor de infracționalitate ce necesită a fi combătute în mod prioritar: traficul ilicit de droguri, contrabanda, traficul de persoane, corupția și crimele conexe, spălarea banilor, criminalitatea economică ce afectează securitatea financiară a statului, a sistemului bancar, cel de asigurări etc;
evaluarea cadrului normativ material și procesual-penal existent sub aspectul necesității operării unor modificări și anume: debirocratizarea unor instituții procesuale, excluderea practicilor de abuz de drept procesual admise de către partea apărării, decriminalizarea unor fapte;
asigurarea independenței procesuale a procurorilor de caz, în special pe dosarele sensibile și de rezonanță, astfel încât influențele necorespunzătoare ale unor reprezentanți ai mediului politic să nu determine procurorii să aibă frică să adopte decizii nepopulare, dar care sunt întemeiate pe adevărul judiciar stabilit prin probe suficiente și concludente, indiferent de statutul, apartenența politică sau de grup a făptuitorilor.

Sursa: Procuratura Generală

De Hramul Chișinăului, scuarul Catedralei Mitropolitane s-a transformat într-o adevărată oază de tradiții, culoare și bună dispoziție. Traian Stoianov de la RLIVE a transmis în direct din mijlocul mulțimii, surprinzând atmosfera de sărbătoare și dialogând cu meșteri populari, producători autohtoni și vizitatori veniți din toate colțurile țării.

Chișinău celebrează Hramul: RLIVE transmite în direct programul – de la liturghie până la ultimul artist pe scenă

„O zi specială, o zi deosebită, când chișinăuienii sărbătoresc Hramul Orașului”, a spus Stoianov la începutul transmisiunii, invitându-i pe oameni să participe la evenimentele organizate de Primăria Capitalei.

Programul de hram include târguri ale meșterilor populari, expoziții de produse tradiționale, degustări de bucate moldovenești, dar și un amplu concert în Piața Marii Adunări Naționale. Atmosfera din scuarul Catedralei e plină de voie bună: miros de plăcinte, ceramică pictată manual, obiecte din lemn și blană, căciuli tradiționale „țurcănești” și lădițe sculptate, fiecare cu povestea ei.

Unul dintre meșterii intervievați de Traian Stoianov a vorbit despre valoarea căciulilor din blană naturală, lucrate manual: „O căciulă bună ține 10-15 ani. Dacă e prelucrată corect, e o investiție pe termen lung.” Prețurile variază între 500 și 1500 de lei, în funcție de calitatea materialului. „Omul vrea bun și ieftin, dar așa nu se poate. Dacă e făcută cu suflet, o porți ani de zile fără griji”, a adăugat meșterul, arătând cum se coase o căciulă „țurcănească”, moștenită din tată-n fiu.

La târg au venit și vizitatori din afara Chișinăului. Un bărbat din Cobusca Veche a mărturisit că a venit „o fugă” la capitală, între două hramuri, doar ca să simtă atmosfera: „Chișinăul s-a schimbat. Să nu dea înapoi, să meargă înainte.”

Alți meșteri și-au expus lucrările din lemn, printre care lădițe sculptate manual, ploscuțe și suvenire personalizate. Fiecare ornament are o semnificație: „Rozeta solară, simbolul apei, semnele berbecului – toate înseamnă belșug, tinerețe și tărie”, a explicat un artizan.

Prețurile la aceste lucrări variază între 600 și 2500 de lei, în funcție de complexitate și tipul de lemn folosit. „E muncă de o săptămână la o singură lădiță. Finisarea cere răbdare și migală”, a spus meșterul.

Vizitatorii au fost invitați să susțină producătorii locali și să cumpere cadouri pentru cei dragi. „Veniți cu familia, bucurați-vă de tradițiile noastre, de tot ce e autentic moldovenesc”, a îndemnat Stoianov. În încheiere, a amintit și de concertul serii.