Cu scopul de a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei a lansat o serie de infografice de educație financiară. În acest infografic veți afla ce să faceți cu surplusul de bani.

Uneori se întâmplă să nu cheltuim toți banii câștigați și trebuie să decidem ce facem cu economiile adunate. Putem păstra acești bani acasă, în portofel sau într-o bancă. Banii de acasă sau din portofel pot fi furați mai ușor, si nici nu ne aduc un venit în plus. În schimb, banca ne oferă o dobândă pentru că păstrăm banii la ea, iar statul garantează depozitele până la 50 mii lei în cazul în care banca ar falimenta. Prin urmare, este mai rațional să investim economiile decât să le păstrăm sub saltea.

Avantajele banilor păstrați în bancă:

Banii păstrați în bancă sunt asigurați de stat;
Banii păstrați în bancă aduc dobândă;
Banii păstrați în bancă te disciplinează financiar.

Ce se întâmplă dacă păstrezi banii acasă:

Banii riscă să fie afectați de inflație;
Ești tentat să cheltui mai mult dacă ții banii în portofel.

Așadar, gândește-te bine ce vrei să faci cu banii tăi. Îi investești sau îi păstrezi în portofel?

#BNM #Educatie Financiara

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.