Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat o serie de infografice pentru informarea publicului larg despre cele mai importante fenomene și instrumente bancare. În infograficul ce urmează va fi prezentat fenomenul inflației: ce este, care sunt cauzele și consecințele, etc.

Situația în care se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor la bunuri și servicii este denumită inflație. Inflația micșorează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani putem cumpăra mai puține lucruri decât înainte. Încă din definiție observați că acest fenomen monetar afectează în mod direct oamenii de rând: pentru unii este un fenomen negativ, iar pentru alții, din contra – pozitiv. Inflația poate fi măsurată utilizând Indicele Prețurilor de Consum (IPC).

Ce este inflația?

Inflația este este un fenomen monetar care se manifestă prin majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumita țară, pentru o anumită perioadă de timp. Inflația erodează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puțin decât înainte.
De obicei inflația este exprimata în formă procentuală, spre exemplu: Ritmul anual al inflației în luna decembrie 2019 a constituit 7,5% – adică pe parcursul ultimelor 12 luni din decembrie 2018 până în decembrie 2019 prețurile au crescut cu 7,5%.

Cauzele și consecințele inflației?

Din punct de vedere a teoriei economice inflația poate fi cauzată de mai mulți factori, atât interni cât și externi:

Creșterea cererii agregate (majorarea cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor, etc.);
Creșterea costului de producție (majorarea prețurilor interne și externe la materia primă, salariului);
Reducerea ofertei (condiții climaterice nefavorabile – seceta, deprecierea bruscă a monedei naționale stimulează exporturi în defavoarea pieței interne).

Inflația poate fi considerată ca fenomen negativ sau pozitiv în dependență de profilul individual. Indivizii care dețin active tangibile, ex. imobil sau materie primă, se vor bucura de o inflație moderată deoarece prețul la ele va crește. Pe de altă parte indivizii care țin bani în numerar și nu au investit, vor pierde din puterea de cumpărare din cauza inflației. În condiții perfecte exista un nivel optim al inflației care stimulează procesul de investiții astfel contribuind la o creștere economica continuă.

Banca Națională a Moldovei (BNM) este autoritatea care are ca obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Asta nu prevede stabilirea prețurilor la toate bunurile și serviciile din economia națională, ci crearea condițiilor ca prețurile să nu crească
peste un nivel predeterminat într-un orizont de timp mediu. Astfel BNM țintește inflația la nivelul de 5.0% anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creșterea de durată a economiei naționale. Realizarea acestui obiectiv are loc prin promovarea politicii monetare utilizând instrumentele monetare cum ar fi: rata de bază, cursul de schimb al monedei naționale,
rezerve obligatorii și facilități permanente. Periodic, BNM informează despre deciziile pe care le ia în privința inflației.

Cum putem măsura inflația?

Inflația poate fi măsurată utilizând mai mulți indicatori ceea ce îngreunează percepția fenomenului inflației de publicul larg. În majoritatea țărilor, inclusiv în Republica Moldova inflația se măsoară utilizând Indicele Prețurilor de Consum (IPC).

IPC măsoară schimbarea prețurilor la un set prestabilit de bunuri și servicii, cărora este atribuită o pondere specifică: produsele alimentare – 39,4%, mărfurile nealimentare – 35,3%, servicii – 25,3%. Lunar Biroul Național de Statistică prezintă date referitor la dinamica inflației. În același timp este prezentată și contribuția prețurilor a fiecărui set de bunuri și servicii la dinamica inflației. În conformitate cu metodologia de calcul al IPC, anual pot fi introduse modificări la coeficienții de ponderare a setul de bunuri si servicii, cu scopul de reprezentativitate.

În cadrul unui proiect finanțat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare, Banca Națională a prezentat un infografic care prezintă ce este inflația și cum poate fi măsurată.

#Banca Nationala a Moldovei #BNM

Kievul a fost atacat luni, 28 septembrie, cu drone rusești. Unul dintre aparatele fără pilot a lovit clădirea Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, de pe strada Volodîmîrska, în centrul capitalei. În urma impactului, acoperișul și etajele superioare ale clădirii au luat foc.

Imaginile publicate pe rețelele sociale arată un incendiu puternic și un nor dens de fum negru deasupra clădirii. Echipele de intervenție au fost mobilizate pentru stingerea incendiului și căutarea persoanelor care ar fi putut rămâne în interior.

Potrivit Administrației Militare a orașului Kiev, drona a lovit o clădire nerezidențială din sectorul Șevcenkivski. Inițial, autoritățile au anunțat moartea unei femei și mai multe persoane rănite. Ulterior, numărul răniților a crescut.

Bombardamentele au vizat și centrul medical Dobrobut din centrul orașului. Pacienții sunt evacuați.

Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a declarat că operațiunea de salvare continuă, iar toate serviciile sunt implicate în lichidarea consecințelor atacului. Ulterior, președintele Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Anatoli Zagorodni, a anunțat că doi academicieni au murit în urma atacului, iar mai mulți colegi ai acestora nu au putut fi contactați. Informația a fost relatată de presa ucraineană, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuau.

Atacul a afectat și alte obiective din Kiev. Potrivit lui Zelenski, în capitală au fost lovite inclusiv o companie farmaceutică și stații de alimentare cu combustibil. În Dnipro, o clădire de birouri a fost atacată, iar în alte regiuni au fost raportate lovituri asupra unor obiective civile, întreprinderi și infrastructurii de comunicații.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat, de asemenea, noi lovituri în sectorul Șevcenkivski, inclusiv asupra unei clădiri administrative cu șapte etaje.