În condițiile situației epidemiologice din întreaga lume, angajații Poliției de Frontieră vin cu recomandări pentru cetățenii noștri. O instrucțiune în acest sens poate fi găsită pe pagina de Facebook a Poliției de Frontieră în care este specificat ce trebui să facă moldovenii dacă planifică o călătorie peste hotarele țării. Prin urmare, ceea ce trebuie să faceți este să consultați autoritățile statului de destinație sau să apelați la ajutorul angajaților de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova .

Iar de astăzi, 10 decembrie, cetățenii Republicii Moldova care intenționează să ajungă în România, trebuie să știe că la intrarea în statul vecin sunt valabile noi cerințe.

Astfel, cei care vor prezenta dovada vaccinării sau a trecerii prin boală în ultimele 180 de zile, plus un test RT-PCR negativ efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul României nu vor sta în carantină.

Persoanele care sunt nevaccinate nu au trecut prin boală în ultimele 180 de zile, dar au prezentat un test RT-PCR negativ efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul României vor sta 10 zile în carantină.

În carantină pe o perioadă de 14 zile vor sta acele persoane care nu au prezentat un test RT-PCR negativ efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul României.

Măsurile vor fi aplicate în perioada 10 decembrie 2021 – 8 ianuarie 2022. În același timp, normele prevăd o serie de excepții pentru copii, elevii și studenții care învață în România, persoanele aflate în tranzit etc. De asemenea, măsurile vor fi adaptate inclusiv prin introducerea, începând cu 20 decembrie 2021, a Formularului de localizare a pasagerilor (PLF).

#peste hotare #Politia de frontiera #țările vecine #teste

Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, demis recent din funcție, a lansat un apel public pentru organizarea alegerilor în Ucraina, în pofida războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.

Într-un mesaj video publicat marți seară pe platforma YouTube, Fedorov a declarat că Ucraina traversează o „criză sistemică a guvernării” și are nevoie de un nou proces electoral, în ceea ce reprezintă prima solicitare de acest fel venită din partea unei personalități politice importante de la începutul războiului.

„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia. Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist care să permită Ucrainei să își reînnoiască procesul democratic complet chiar și în condițiile unui război de lungă durată”, a afirmat fostul ministru.

În prezent, legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata stării de război.

Fedorov a criticat și modul în care funcționează instituțiile statului, susținând că actualul sistem se protejează și se opune schimbărilor. Totodată, acesta a făcut referire la corupția din rândul unor oficiali, despre care a spus că a afectat eforturile de război ale Ucrainei.

Fostul ministru a sugerat anterior că reformele inițiate în domeniul achizițiilor publice din cadrul Ministerului Apărării, responsabil de gestionarea unor contracte de miliarde de dolari pentru echipamente militare, ar fi contribuit la demiterea sa.

Înlăturarea lui Mihailo Fedorov din funcție, în luna iulie, la doar șase luni de la numire, a provocat proteste de stradă în Ucraina. Acesta era ultimul oficial care a făcut parte din toate guvernele conduse de președintele Volodimir Zelenski.

Potrivit unor sondaje realizate în luna iunie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, Fedorov se bucura de unul dintre cele mai ridicate niveluri de încredere în rândul politicienilor ucraineni.

Susținătorii săi au evidențiat contribuția acestuia la dezvoltarea programelor privind producția și achiziția de drone, precum și implicarea sa în limitarea accesului forțelor ruse la serviciile de internet prin satelit Starlink.

Președintele Volodimir Zelenski nu a oferit o explicație detaliată privind demiterea lui Fedorov, declarând doar că își dorește o cooperare mai strânsă între Ministerul Apărării și conducerea militară a țării.