După ce o publicație a anunțat că unele țări UE, precum Germania, ar dori să introducă din nou vize pentru țările din Parteneriatul Estic, oficialii au venit să respingă aceste informații, relatează Realitatea.md.

Vice-premierul Ucrainei privind integrarea europeană și euro-atlantică, Olga Stefanișina, susține că acestea sunt niște insinuări.

„Este o încercare a unor forțe să distorsioneze situația înainte de summitul „Ucraina-UE” de pe 12 octombrie. De fapt, raportul privind eliberarea de regimul de vize pentru Balcani și țările Parteneriatului Estic a fost publicat pe 4 august. În raport se menționează că Ucraina corespunde criteriilor de acordare a acestui regim liberalizat de vize. De asemenea, sunt luate în considerare urmările pandemiei, și se menționează că Ucraina a acționat prompt și a devenit prima țară, a cărei certificate Covid-19 au fost recunoscute în UE”, a menționat Stefanișina.

Același lucru l-a spus și președintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier, în cadrul unei conferințe de presă susținută cu ocazia vizitei sale la Chișinău. Șeful statului german a calificat aceste informații drept – fake news (n.r. – știri false)

„Am citit cu aceeași surprindere acest mesaj ca și Dvs. atunci când am aterizat astăzi aici. La Berlin și la Ministerul de Interne Federal, m-am informat și am aflat că nu este o știre adevărată. Este vorba pur și simplu de fake news”, a spus Frank Walter Steinmeier în cadrul declarațiilor de presă făcute împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Menționăm, că publicația Euobserver a lansat o știre despre faptul că Moldova ar risca să piardă regimul liberalizat de vize cu UE din cauza numărul mare de șederi ilegale și a numărului considerabil de cereri de azil nefondate. Germania, Italia și Belgia, subliniază sursa citată, se declară în îngrijorate și discută intens despre declanșarea mecanismului de suspendare a regimului de vize cu UE.

#Moldova. Ucraina #R Moldova #UE #vize

Banca centrală a Rusiei a vândut, pentru a zecea lună consecutiv, aur din rezervele sale, pentru acoperirea deficitului bugetar, care a ajuns să fie de două ori mai mare decât prognozele inițiale. Rezerva de aur a Rusiei a scăzut cu aproximativ 6,2 tone – și a ajuns la cea mai scăzută valoare din ultimii 8 ani. Este, de asemenea, cea mai accelerată vânzare de aur înregistrată în Rusia, din 1998 și până în prezent, informează antena3.ro.

Deficitul bugetar al Rusiei, alimentat de cheltuielile pe războiul din Ucraina, a ajuns la 7,3 trilioane de ruble – aproximativ 78,7 miliarde de euro.

Rezerva de aur a băncii naționale ruse a ajuns la circa 2.264 de tone.

Din decembrie 2025 și până în prezent, rezerva de aur a Rusiei a scăzut cu aproape 62 de tone.

Conform statisticilor Fondului Monetar Internațional, o singură dată în istoria modernă, Rusia și-a vândut rezervele de aur într-un ritm mai rapid: în 1998, pe fondul amenințării intrării în incapacitate de plată, a unei crize valutare și a prăbușirii obligațiunilor guvernamentale: atunci, Banca Centrală de la Moscova a vândut 3,8 milioane de uncii troy de aur (118 tone) în decurs de trei luni. Totuși, până la sfârșitul anului 1989, unele lingouri au fost răscumpărate.

Vânzarea de aur, care a început la sfârșitul anului trecut, a făcut din Banca Centrală a Rusiei cel mai mare vânzător de aur dintre toate băncile centrale din lume.

„Ministerul rus al Finanțelor folosește rezervele acumulate (inclusiv în aur) pentru a acoperi deficitul bugetar, în lipsa altor venituri. Deoarece veniturile din petrol și gaze au scăzut în 2026, acest lucru a dus la o creștere a vânzărilor activelor National Wealth Fund (NWF), inclusiv aurul”, a explicat analistul Finam, Alexander Potavin.

În plus, Banca Centrală poate acoperi lipsa lichidității valutare prin vânzarea aurului, iar prețurile ridicate ale aurului la nivel mondial au favorizat probabil decizia Moscovei de a-și intensifica vânzările de aur, a adăugat Potavin.

În plus, guvernul rus a vândut aur inclusiv din rezerva de aur a acestui Fondul Național de Bunăstareal Ministerului de Finanțe- pentru al treilea an consecutiv, pentru acoperirea cheltuielile bugetare și finanțarea războiului din Ucraina și a băncilor de stat. Astfel, în perioada 2022-2025, rezerva de aur din acest fond a scăzut cu 71%, conform datelor publicate de Ministerul rus de Finanțe.