Îngrijorător! De la începutul anului, peste 2600 hectare de teren au fost distruse de arderea vegetației uscate

De la începutul anului, 2693,3 hectare de teren au fost distruse de arderea vegetației uscate pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată fiind înregistrate și 1326 cazuri de ardere, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Potrivit IGSU, în perioada 31.01.2024 – 15.05.2024 de către angajații Inspectoratului pentru Protecția Mediului și Inspectoratele de Poliție au fost întocmite 82 procese-verbale dintre care: 57 procese-verbale în suma de 289 550 lei și 25 procese-verbale cu aplicarea a 1 000 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Amenzile au fost aplicate în raioanele Bălți, Soroca, UTA Găgăuzia, Edineț, Cahul, Glodeni, Drochia, Dubăsari, Sîngerei, Rîșcani, Fălești, Ungheni și municipiul Сhișinău.

„Angajații IGSU continuă informarea și avertizarea populației în toate regiunile țării, la capitolul riscurilor legate de producerea incendiilor de vegetație și sancționările aplicabile în cazul aprinderii intenționate a deșeurilor menajere și terenurilor cu iarbă uscată. În urma activităților de prevenire desfășurate de către angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI au fost avertizate 120 750 persoane din țară”, transmite IGSU.

ATENȚIE! În condiții de temperaturi ridicate și umiditate redusă riscul producerii și răspândirii focarelor de ardere a vegetației uscate pe arii extinse este unul major. Cetățenii sunt atenționați că incendiile de vegetație prezintă un pericol eminent pentru sectorul locativ, mediul înconjurător, viața și sănătatea oamenilor.

„Populația este îndemnată să nu aprindă vegetația uscată, gunoiul menajer și stufărișul, dar și să evite utilizarea focului deschis pentru igienizarea gospodăriilor. Oamenii sunt îndemnați să nu arunce mucuri de țigări, chibrituri sau alte obiecte aprinse pe suprafețe de iarbă uscată, în preajma spațiilor forestiere și terenurilor agricole”, mai adaugă instituția.

De asemenea, IGSU reiterează importanța monitorizării stricte a copiilor pentru a preveni jocul acestora cu focul și alte surse de aprindere atât în preajma locuințelor cât și pe terenurile deschise.

„În vederea diminuării riscului izbucnirii focarelor de ardere în zonele forestiere și alte locuri de agrement, oamenii sunt rugați să monitorizeze focurile de tabără, focurile utilizate pentru prepararea mâncării, iar la plecare să se asigure că flăcările au fost stinse complet. Și autoritățile publice locale sunt îndemnate să se implice activ în activități de prevenire și informare a cetățenilor cu scopul evitării riscurilor izbucnirii incendiilor de vegetație”, conchide sursa citată.

Salvatorii și pompierii îndeamnă cetățenii să fie responsabili de propria siguranță și securitatea mediului, conștientizând pericolele incendiilor de vegetație, care pot provoca daune naturii, sectorului agricol și celui locativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#hectare distruse #incendii #IGSU #Moldova

O alpinistă franceză a murit săptămâna trecută pe Muntele Kangchenjunga din Nepal, în timpul unei căţări pe al treilea cel mai înalt vârf din lume, a anunţat luni organizatorul expediţiei din care făcea parte, informează antena3.ro.

Margareta Morin, în vârstă de 63 de ani, ar fi suferit de rău de altitudine după ce a ajuns pe 10 mai la o altitudine de 7800 de metri pe muntele de 8586 de metri, a declarat Yogendra Tamang, fondator şi director executiv al companiei Peak 15 Adventure.

„Am încercat să o salvăm coborând-o de pe munte, dar nu am reuşit să-i salvăm viaţa”, a precizat Tamang pentru Xinhua.

Morin făcea parte dintr-o expediţie formată din cinci membri, dintre care trei nepalezi, a adăugat Tamang. Un alpinist american a murit mai devreme în această lună pe Makalu, al cincilea cel mai înalt munte din lume, în timpul procesului de aclimatizare.

În Nepal, activităţile de escaladă încep în aprilie şi se desfăşoară până în mai, în cadrul sezonului de primăvară.