Poliția de frontieră anunță un flux sporit de cetățeni ucraineni care traversează frontiera Republicii Moldova prin punctul de trecere Giurgiulești-Reni. Potrivit oamenilor legii, restul punctelor de trecere a frontierei înregistrează valori minime de trafic.

Potrivit datelor Poliției de Frontieră, în ultimele 12 ore, a fost înregistrat un flux de 18 471 de persoane care au traversat frontiera Republicii Moldova, dintre care un număr de 9 481 pe sensul de intrare în țară. Cele mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 14 710.
Perioada de vârf, în care s-a atestat un flux sporit de călători, a fost între 20:00 și 02:00.

Cu referire la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, un număr total de 9 583 de treceri au fost consemnate, dintre care 5 369 pe direcția intrare în Republica Moldova și alte 4 214 treceri la ieșire din țară. Totodată, 3 148 traversări au constituit trecerile minorilor ucraineni de până la 14 ani inclusiv.
De la declanșarea crizei, până la data de 27.02.2022, ora 24.00, au fost înregistrate 193 784 traversări persoane, un număr de 103 356 fiind semnalat la frontieră cu România, 88 713 la granița cu Ucraina și 1 715 pe frontiera aeriană.

Realitaatea.md amintește că până la data 4 martie curent a fost închis spațiul aerian al Republicii Moldova, în sens prin Aeroportul Internațional Chișinău nu sunt efectuate zboruri.
Poliția de Frontieră solicită cetățenilor să se informeze doar din surse oficiale!

#Politia de frontiera #refugiati #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.