Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.

Brățara care nu a salvat viața femeii din Măgdăcești și achizițiile controversate de la INP

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#echipamente de monitorizare electronică #INP

Economia Republicii Moldova are un potențial mare de dezvoltare și ar putea înregistra o creștere semnificativă după aderarea țării la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„O economie cu mult potențial. O economie cu mult potențial și care va exploda în momentul în care intrați în Uniunea Europeană”, a declarat Năsui, referindu-se la perspectivele economice ale Republicii Moldova.

Ministrul a menționat și ritmul de creștere economică înregistrat de Republica Moldova, apreciind că acesta poate fi îmbunătățit prin reforme.

„Se poate întotdeauna mai bine, dar trebuie făcute anumite lucruri”, a spus oficialul, comparând economia cu un pacient care are nevoie de un tratament pentru a se însănătoși.

Năsui a explicat că reformele sunt, de regulă, dificil de implementat deoarece afectează interesele celor care beneficiază de pe urma menținerii situației existente. În acest context, el a dat exemplul unui monopol pe piața brânzeturilor.

„Dacă eu am monopol asupra brânzei și sunt singurul om care poate să vândă brânză în toată Republica Moldova, evident că o să vând mai scump și o să vând brânză mai proastă decât dacă am concurență”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Năsui, reformele urmăresc tocmai crearea unui mediu concurențial și eliminarea avantajelor de care beneficiază anumite grupuri în baza unor monopoluri sau restricții.

În cadrul emisiunii, ministrul a vorbit și despre necesitatea de a nu transforma politicienii în „idoli”, făcând referire la politicianul argentinian Javier Milei.

„Nu vă faceți idoli în politică. În nimeni, nici în mine, nici în nimeni. Faceți-vă idoli în idei. Ideile pot salva o societate”, a declarat Claudiu Năsui.

Oficialul a precizat că preferă să discute despre idei și politici publice, nu despre persoane, subliniind că politicienii pot avea abordări diferite în timp, în timp ce principiile și ideile pot contribui la schimbarea unei societăți.