Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, etnici apropiați cultural de turci, însă de confesiune creștin-ortodoxă. O entitate separatistă la sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, Găgăuzia a acceptat în cele din urmă suveranitatea Chișinăului. Legea privind statutul juridic special al regiunii a fost aprobată acum mai bine de trei decenii, pe 23 decembrie 1994, transmite IPN.

Găgăuzii au început să ceară autonomie în contextul mișcării de eliberare națională din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și al destrămării Uniunii Sovietice. În noiembrie 1989, un congres al găgăuzilor a proclamat crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Găgăuze în cadrul RSSM, iar în următorul an a fost proclamată Republica Găgăuzia. Relațiile juridice între Chișinău și Comrat au fost reglementate abia la sfârșitul anului 1994.

Lege privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede că regiunea are propriul parlament (Adunarea Populară) și comitet executiv, iar conducerea este asigurată de un guvernator (bașcan). Teritorial, regiunea este divizată în trei raioane: Comrat, Ciadîr-Lunga și Vulcănești, având administrația la Comrat.

De-a lungul anilor, autonomia găgăuză a fost subiect de dezbateri și pe alocuri de tensiune între autoritățile centrale de la Chișinău și cele de la Comrat. În 2014, un referendum organizat în UTA Găgăuzia a arătat o susținere masivă pentru independența regiunii în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea în contextul unei eventuale uniri cu România. Acest referendum a fost considerat ilegal de către autoritățile centrale, dar a evidențiat divergențele de viziune între cele două părți.

În 2019, Adunarea Populară a Găgăuziei a propus modificarea Constituției Republicii Moldova pentru a include dreptul regiunii la autodeterminare externă în cazul pierderii statalității țării, dar propunerea a fost respinsă de autoritățile țării.

Geopolitic, Găgăuzia se află într-o poziție delicată. Deși parte a Republicii Moldova, regiunea are o orientare pro-rusă pronunțată. Această orientare a fost evidentă în diverse momente, inclusiv în susținerea unor poziții politice și în organizarea unor evenimente care promovează legăturile cu Federația Rusă.

În decursul celor peste 30 de ani de autonomie, Găgăuzia a demonstrat o capacitate de adaptare și reziliență, dar și o dorință constantă de a-și proteja identitatea și interesele. Provocările geopolitice și interne continuă să influențeze parcursul regiunii, iar relațiile cu autoritățile centrale rămân și ele incerte.

În ciuda provocărilor politice, Găgăuzia a beneficiat și continuă să beneficieze de investiții semnificative în infrastructură și servicii publice. Fondurile europene și programele de dezvoltare au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor, inclusiv prin renovarea școlilor, spitalelor și modernizarea rețelelor de apă și canalizare. Doar în ultimul an, în 2024, au fost implementate 15 proiecte în cadrul programului „Satul European”, cu o valoare totală de 73 de milioane de lei, destinate îmbunătățirii infrastructurii și calității vieții în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Adunarea Populară #Constitutie #Gagauzia

Banii furați din biserica satului Țarigrad, raionul Drochia, erau destinați încălzirii lăcașului în sezonul rece și renovării unor clădiri pentru activități sociale. Este vorba despre peste 256.000 de lei, adunați de-a lungul mai multor ani.

Furtul a fost descoperit de parohul bisericii, Ioan Novac. Poliția a identificat și reținut un tânăr de 19 ani, suspectat că ar fi pătruns în lăcaș în timpul nopții, scrie NordNews.

„Nu am pregătit nici lemne și nici alte resurse materiale pentru a face față sezonului rece. Aveam planificată procurarea a 20 de tone de peleți, care ar costa aproximativ 80 de mii de lei. În plus, de mai mulți ani suntem în proces de renovare, dar lucrările au fost oprite. Am colectat bani pentru renovarea fațadei cantinei și a centrului social, aflate pe teritoriul bisericii”, a declarat Ioan Novac, parohul bisericii.

Vestea furtului s-a răspândit rapid în localitate și a provocat indignare. Oamenii spun că nu se așteptau ca un asemenea incident să aibă loc chiar în biserica satului.

„Dar e o spaimă! Când am văzut, nu mi-a venit să cred. M-am uitat mai mult la NordNews și am văzut și la Televiziunea Drochia. Serios vă spun, chiar este înspăimântător. Nu este o faptă bună, dar lucrurile merg spre mai rău”, a spus o localnică.

Potrivit parohului, banii au fost colectați de-a lungul mai multor ani din activitățile bisericii și din donațiile enoriașilor. Suma dispărută a stârnit discuții în comunitate, iar unii localnici spun că fondurile au fost adunate cu efort și că parohul nu ar trebui învinuit pentru cele întâmplate.

„Într-adevăr, este o sumă foarte mare de bani. La noi, în localitate, sunt mai mulți oameni plecați în Italia, care oferă ajutor. Există și o biserică la care oamenii pot face donații. Nu trebuie să-l judecăm pe părinte, pentru că acești bani au fost strânși de-a lungul anilor”, a spus o localnică.

Polițiștii au stabilit circumstanțele furtului și au identificat un suspect. Ancheta vizează și posibila implicare a acestuia în alte infracțiuni similare, înregistrate în mai multe localități din țară.