Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, etnici apropiați cultural de turci, însă de confesiune creștin-ortodoxă. O entitate separatistă la sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, Găgăuzia a acceptat în cele din urmă suveranitatea Chișinăului. Legea privind statutul juridic special al regiunii a fost aprobată acum mai bine de trei decenii, pe 23 decembrie 1994, transmite IPN.

Găgăuzii au început să ceară autonomie în contextul mișcării de eliberare națională din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și al destrămării Uniunii Sovietice. În noiembrie 1989, un congres al găgăuzilor a proclamat crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Găgăuze în cadrul RSSM, iar în următorul an a fost proclamată Republica Găgăuzia. Relațiile juridice între Chișinău și Comrat au fost reglementate abia la sfârșitul anului 1994.

Lege privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede că regiunea are propriul parlament (Adunarea Populară) și comitet executiv, iar conducerea este asigurată de un guvernator (bașcan). Teritorial, regiunea este divizată în trei raioane: Comrat, Ciadîr-Lunga și Vulcănești, având administrația la Comrat.

De-a lungul anilor, autonomia găgăuză a fost subiect de dezbateri și pe alocuri de tensiune între autoritățile centrale de la Chișinău și cele de la Comrat. În 2014, un referendum organizat în UTA Găgăuzia a arătat o susținere masivă pentru independența regiunii în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea în contextul unei eventuale uniri cu România. Acest referendum a fost considerat ilegal de către autoritățile centrale, dar a evidențiat divergențele de viziune între cele două părți.

În 2019, Adunarea Populară a Găgăuziei a propus modificarea Constituției Republicii Moldova pentru a include dreptul regiunii la autodeterminare externă în cazul pierderii statalității țării, dar propunerea a fost respinsă de autoritățile țării.

Geopolitic, Găgăuzia se află într-o poziție delicată. Deși parte a Republicii Moldova, regiunea are o orientare pro-rusă pronunțată. Această orientare a fost evidentă în diverse momente, inclusiv în susținerea unor poziții politice și în organizarea unor evenimente care promovează legăturile cu Federația Rusă.

În decursul celor peste 30 de ani de autonomie, Găgăuzia a demonstrat o capacitate de adaptare și reziliență, dar și o dorință constantă de a-și proteja identitatea și interesele. Provocările geopolitice și interne continuă să influențeze parcursul regiunii, iar relațiile cu autoritățile centrale rămân și ele incerte.

În ciuda provocărilor politice, Găgăuzia a beneficiat și continuă să beneficieze de investiții semnificative în infrastructură și servicii publice. Fondurile europene și programele de dezvoltare au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor, inclusiv prin renovarea școlilor, spitalelor și modernizarea rețelelor de apă și canalizare. Doar în ultimul an, în 2024, au fost implementate 15 proiecte în cadrul programului „Satul European”, cu o valoare totală de 73 de milioane de lei, destinate îmbunătățirii infrastructurii și calității vieții în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Adunarea Populară #Constitutie #Gagauzia

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, 6 septembrie, în cadrul unor demersuri diplomatice menite să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, scrie mediafax.ro.

„Astăzi s-a stabilit clar că emisarii americani vor fi în Ucraina în zilele următoare și, de asemenea, în Rusia. Avem detaliile din partea echipei președintelui SUA. Am discutat astăzi că Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi, duminică, Kievul”, a declarat Zelenski, pe rețelele de socializare.

Președintele ucrainean a spus că autoritățile de la Kiev se pregătesc pentru vizita delegației americane și că a avut loc o reuniune cu echipa diplomatică ucraineană care lucrează cu Statele Unite ale Americii.

„La fel cum am făcut și în timpul vizitelor diplomatice americane anterioare, vom asigura funcționarea normală a spațiului aerian rusesc, astfel încât negociatorii să poată ajunge în siguranță”, a afirmat Zelenski.

Zelenski cere Rusiei să oprească atacurile aeriene

Liderul ucrainean a subliniat că măsurile de siguranță nu sunt luate pentru Rusia, ci pentru reprezentanții americani care participă la negocieri.

„Avem grijă de ei, nu de Rusia”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina nu va efectua lovituri aeriene împotriva Rusiei în perioada necesară vizitei și a cerut Moscovei să adopte aceeași poziție.

„Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră, iar Rusia trebuie să facă același lucru, asigurându-se că nu vor exista lovituri aeriene din partea sa pentru perioada necesară desfășurării acestor discuții și rezolvării problemelor logistice legate de această vizită americană”, a declarat președintele ucrainean.

Solicitarea vine în timp ce Rusia și Ucraina continuă să efectueze atacuri aeriene, inclusiv asupra unor zone aflate în interiorul teritoriului celeilalte țări. Vineri, un atac cu dronă rusesc a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei din centrul Kievului.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a pune capăt războiului”

Zelenski a declarat că obiectivul Kievului este ca vizita și negocierile cu partea americană să fie „cât mai constructive și substanțiale posibil”.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a duce acest război spre sfârșit. Vom vedea ce propuneri aduc Steve și Jared și ce li se va spune la Moscova ca răspuns”, a spus Zelenski.