Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, etnici apropiați cultural de turci, însă de confesiune creștin-ortodoxă. O entitate separatistă la sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, Găgăuzia a acceptat în cele din urmă suveranitatea Chișinăului. Legea privind statutul juridic special al regiunii a fost aprobată acum mai bine de trei decenii, pe 23 decembrie 1994, transmite IPN.

Găgăuzii au început să ceară autonomie în contextul mișcării de eliberare națională din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și al destrămării Uniunii Sovietice. În noiembrie 1989, un congres al găgăuzilor a proclamat crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Găgăuze în cadrul RSSM, iar în următorul an a fost proclamată Republica Găgăuzia. Relațiile juridice între Chișinău și Comrat au fost reglementate abia la sfârșitul anului 1994.

Lege privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede că regiunea are propriul parlament (Adunarea Populară) și comitet executiv, iar conducerea este asigurată de un guvernator (bașcan). Teritorial, regiunea este divizată în trei raioane: Comrat, Ciadîr-Lunga și Vulcănești, având administrația la Comrat.

De-a lungul anilor, autonomia găgăuză a fost subiect de dezbateri și pe alocuri de tensiune între autoritățile centrale de la Chișinău și cele de la Comrat. În 2014, un referendum organizat în UTA Găgăuzia a arătat o susținere masivă pentru independența regiunii în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea în contextul unei eventuale uniri cu România. Acest referendum a fost considerat ilegal de către autoritățile centrale, dar a evidențiat divergențele de viziune între cele două părți.

În 2019, Adunarea Populară a Găgăuziei a propus modificarea Constituției Republicii Moldova pentru a include dreptul regiunii la autodeterminare externă în cazul pierderii statalității țării, dar propunerea a fost respinsă de autoritățile țării.

Geopolitic, Găgăuzia se află într-o poziție delicată. Deși parte a Republicii Moldova, regiunea are o orientare pro-rusă pronunțată. Această orientare a fost evidentă în diverse momente, inclusiv în susținerea unor poziții politice și în organizarea unor evenimente care promovează legăturile cu Federația Rusă.

În decursul celor peste 30 de ani de autonomie, Găgăuzia a demonstrat o capacitate de adaptare și reziliență, dar și o dorință constantă de a-și proteja identitatea și interesele. Provocările geopolitice și interne continuă să influențeze parcursul regiunii, iar relațiile cu autoritățile centrale rămân și ele incerte.

În ciuda provocărilor politice, Găgăuzia a beneficiat și continuă să beneficieze de investiții semnificative în infrastructură și servicii publice. Fondurile europene și programele de dezvoltare au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor, inclusiv prin renovarea școlilor, spitalelor și modernizarea rețelelor de apă și canalizare. Doar în ultimul an, în 2024, au fost implementate 15 proiecte în cadrul programului „Satul European”, cu o valoare totală de 73 de milioane de lei, destinate îmbunătățirii infrastructurii și calității vieții în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Adunarea Populară #Constitutie #Gagauzia

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.