Relațiile de prietenie și cooperarea constructivă dintre Instituțiile Supreme de Audit din Ucraina și Republica Moldova vor continua să se aprofundeze în viitor, iar noul Acord va facilita atingerea obiectivelor comune, derivate din Acordurile naționale de asociere cu UE. Declarația a fost făcută de către președintele CCRM, Marian Lupu.

Un nou Acord de cooperare dintre Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) și Curtea de Conturi a Ucrainei (CCU) a fost semnat, la data de 20 august. Documentul a fost semnat de Marian Lupu, Președintele CCRM și de Valery Patskan, Președintele CCU, în timpul vizitei delegației instituției supreme de audit din Moldova la Kiev, Ucraina.

În acest sens, Valeriy Patskan a exprimat convingerea că, Acordul va permite instituțiilor supreme de audit din cele două țări să atingă un nou nivel de calitate și cooperare eficientă.

„Acordul actualizat va impulsiona cooperarea bilaterală, instituită după semnarea primului document de cooperare, în anul 2001. Potrivit documentului, părțile vor realiza cooperarea bilaterală în concordanță cu scopurile și sarcinile Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), precum și în concordanță cu obiectivele comune de consolidare a auditului public extern și îmbunătățire a sistemului de management al finanțelor publice, stipulate în prevederile Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat al CCRM.

De asemenea, se prevede organizarea de evenimente comune, seminare, conferințe, training-uri. Conform Acordului, părțile vor face schimb de informații, materiale și metodologii. Pentru a atinge aceste obiective, este planificată dezvoltarea unor planuri de cooperare pe trei ani.

Un aspect important, abordat în cadrul discuțiilor s-a axat pe inițiativa Curții de Conturi a Republicii Moldova de a extinde cooperarea la un format tripartit. Astfel, va fi stabilită o serie de obiective de cooperare a celor trei instituții supreme de audit din țările asociate cu UE – Republica Moldova, Ucraina și Georgia, în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare a auditului public extern și aliniere la standardele internaționale de profil, aspecte stipulate în Acordurile naționale de asociere cu UE.

Reprezentanții CCRM, menționează că, în aceeași zi, președinții ISA din Republica Moldova și Ucraina s-au întâlnit cu Președintele Radei Supreme din Ucraina, Dmytro Razumkov.

În cadrul discuțiilor, speakerul ucrainean a menționat că, cooperarea dintre ISA din Ucraina și Moldova este importantă pentru schimbul de bune practici de audit, accentuând sprijinul legislativului pentru impulsionarea cooperării instituțiilor supreme de audit din Ucraina și Republica Moldova.

#acord #CCRM #Republica Moldova #Ucraina

Președintele american Donald Trump a respins vineri o propunere iraniană privind redeschiderea strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, potrivit Wall Street Journal, relatează France Presse, transmite Agerpres.

Donald Trump ar lua în calcul, de asemenea, reluarea loviturilor asupra Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, din noiembrie.

În cursul serii, miliardarul republican a publicat pe rețeaua sa Truth Social o hartă a strâmtorii Ormuz, cu mențiunea ‘Strâmtoarea Trump’.

Citând oficiali americani, Wall Street Journal precizează că Donald Trump ar fi sceptic în privința capacității Teheranului de a răspunde cerințelor sale.

Iranul transmisese mai devreme, în cursul zilei, o propunere Statelor Unite pentru redeschiderea acestei strâmtori strategice în termen de șapte zile, adăugând că ‘alegerea aparține acum’ Washingtonului.

‘Termenul de șapte zile va începe din momentul în care Statele Unite vor accepta acest plan”, precizase ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, de la sediul ONU din New York.

Redeschiderea strâmtorii Ormuz se află în centrul conflictului dintre Teheran și Washington, pe care Statele Unite și Israelul l-au declanșat la sfârșitul lunii februarie prin lovituri asupra Iranului.

Înainte de război, o cincime din hidrocarburile mondiale tranzita prin această rută maritimă.

„Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi”, subliniase ministrul iranian, întrebat de jurnaliști. „Ele figurează deja toate în protocolul de acord”semnat în iunie cu Washingtonul.

„Dacă Statele Unite acceptă să procedeze în acest mod, totul va reveni la situația de dinainte”, afirmase și președintele iranian Massoud Pezeshkian, într-un interviu acordat vineri postului CBS, susținând că „procesul va începe chiar în ziua în care aceștia îl acceptă”.

Președintele american Donald Trump și Massoud Pezeshkian au semnat în iunie un protocol de acord care urmărea să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, să redeschidă strâmtoarea Ormuz și apoi să organizeze negocieri privind componenta sensibilă a programului nuclear iranian.

Însă textul a făcut obiectul unor interpretări divergente din partea celor două părți, iar discuțiile au eșuat.

Printre condițiile stabilite de Iran în iunie se numărau încetarea ostilităților, cu oprirea imediată și definitivă a operațiunilor militare și a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde armata israeliană luptă împotriva grupării pro-iraniene Hezbollah.

Teheranul cerea, de asemenea, deblocarea și transferul unor active iraniene înghețate, precum și eliminarea sancțiunilor economice, în timp ce economia țării se prăbușește, iar creșterea vertiginoasă a prețurilor a alimentat, la începutul lunii ianuarie, manifestații populare de amploare fără precedent, reprimate cu violență.

De mai multe decenii Iranul este supus sancțiunilor americane, care îi afectează economia și tranzacțiile internaționale. De asemenea, țara a avut activele din străinătate înghețate în urma Revoluției islamice din 1979.

În lipsa unor cifre oficiale, presa locală estimase în primăvară valoarea acestor active între 100 și 123 de miliarde de dolari.

Într-un interviu exclusiv acordat AFP marți, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, a menționat și încetarea ostilităților în Yemen printre condițiile iraniene.

„America este cea care trebuie să decidă dacă vrea sau nu să pună capăt” acestui conflict, declarase președintele iranian Massoud Pezeshkian într-un interviu acordat postului american Fox News, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la care a participat.

Donald Trump a anunțat marți că au avut loc discuții la New York între oficiali iranieni și americani, în marja reuniunii diplomației mondiale.

Președintele american nu a reușit până acum să încheie negocieri care să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz și temperarea prețurilor petrolului.

În apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie și cruciale pentru Partidul Republican, președintele american este tot mai impopular din cauza costului ridicat al vieții în Statele Unite și a creșterii prețurilor carburanților, provocată în parte de războiul declanșat de acesta în Iran și de închiderea strâmtorii Ormuz.