Una dintre cele mai populare destinații din Grecia, Santorini, a fost afectată de replici seismice. Numeroși localnici au ales să își petreacă noaptea în aer liber sau în mașini, potrivit presei internaționale.

De câteva zile, Santorini este lovită de seisme, precum și alte zone din Arhipelagul Cicladelor. Luni dimineață, la ora locală 07:10, un cutremur cu magnitudinea de 4,2 pe scara Richter s-a produs în zona maritimă nord-vestică a insulei Anafi, aflată în apropierea Santorini, conform datelor furnizate de Institutul de geodinamică al Observatorului Național din Atena. Duminică, cutremure de magnitudine 4,1 şi 4,5 au zguduit regiunea.

Președintele Organizației pentru Planificare și Protecție împotriva Seismelor (OASP), Efthimios Lekka, nu exclude posibilitatea unui cutremur cu magnitudine peste 5 grade pe scara Richter. Totuși, el a declarat pentru televiziunea publică ERT că probabilitatea unui seism de 5,5 este redusă și că „în niciun caz” nu ar putea avea loc un cutremur de peste 6 grade.

Speriați de mișcările tectonice, mulți locuitori au ales să doarmă în mașini sau în zone sigure desemnate de autorități, iar alții s-au grăbit să părăsească insula cu feribotul și avionul, temându-se de un posibil tsunami, potrivit site-ului ProtoThema.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile au decis închiderea tuturor școlilor luni, iar populația a fost sfătuită să rămână vigilentă, să evite anumite porturi și să golească piscinele. Specialiștii au subliniat că aceste cutremure sunt cauzate de activitatea tectonică, nu de cea vulcanică.

Santorini, cunoscută pentru peisajele sale spectaculoase și pentru hotelurile de lux, a atras anul trecut 3,4 milioane de turiști, ridicând semne de întrebare cu privire la impactul supraturismului. Insula a fost grav afectată de un cutremur devastator în 1956, cu magnitudinea de 7,5, care a provocat moartea a aproximativ 50 de persoane și un tsunami.

#cutremur #locuitori #Santorini

Comisia Europeană propune interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele de socializare și stabilirea vârstei de 15 ani pentru crearea unui cont propriu pe aceste platforme. În timp ce inițiativa urmează să fie examinată de Parlamentul European și Consiliul UE, echipa Realitatea a întrebat oamenii din Capitală ce părere au despre această măsură, dacă sunt de acord cu limitarea accesului minorilor la rețelele sociale și cine ar trebui să decidă de la ce vârstă copiii pot utiliza aceste platforme.

„Este foarte corect, pentru că până la vârsta de 13 ani, poate și mai târziu, copilul nu poate decide ce este și ce nu este pentru el. Acum sunt plasate diferite lucruri care nu sunt pentru copii. Cred că părinții sunt de acord. Sunt foarte multe riscuri, fake-uri, pe care copilul nu le înțelege.”

„Rețelele de socializare nu prea sunt verificate, iar conținutul nu este suficient restricționat. Consider că este prea mult pentru copii. Și din cauza jocurilor, copiii ajung să facă tot felul de probleme.”

„Mi se pare o idee bună. În ziua de azi, copiii sunt tot mai captați de rețelele de socializare și de telefoane.”

„Văd mai multe lucruri urâte decât bune. Acum, tineretul trebuie să aibă educație, să fie mai respectuos.”

„Sigur că ar fi bine să protejăm copiii. Acum au acces liber la orice tip de informație. Sunt foarte activi pe aceste rețele și sunt multe informații care le fac rău.”

„Am auzit despre asta, dar cred că nu este atât de important. Cred că părinții copiilor pot să facă propria alegere. Nu este o idee bună.”

„Le afectează creierul. Stau doar pe Facebook, nu se plimbă, copiii nu interacționează unul cu altul. Nu este deloc bine. Trebuie adoptate niște legi.”

Inițiativa Comisiei Europene privind restricționarea accesului copiilor la rețelele de socializare urmează să fie discutată de Parlamentul European și Consiliul UE. Documentul se bazează pe recomandările unui grup special de peste 60 de experți în siguranța copiilor în mediul online, convocat în martie 2026. Totodată, potrivit Eurobarometrului special privind deceniul digital din 2026, 92% dintre europeni consideră că protecția copiilor și tinerilor în mediul online trebuie să fie o prioritate majoră.