Curs valutar
  • EUR
    20.0749
    0.0239%
  • USD
    17.9400
    -0.1193%
  • RUB
    0.2177
    -0.8268%
  • RON
    3.7574
    -0.0027%
  • UAH
    0.3940
    -0.6091%

Toate știrile

10 noiembrie 2026

Inteligența artificială nu ne va fura joburile! Ba chiar pierdem mai mult timp cu ea decât economisim

21 Mai 2025, 16:55
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
21 Mai 2025, 16:55 // Economie //  Realitatea.md

O cercetare recentă realizată pe un eșantion de 7.000 de locuri de muncă din Europa dezvăluie că impactul real al chatbot-urilor AI asupra productivității și veniturilor este surprinzător de redus. Deși adoptarea acestor tehnologii a fost rapidă și intens promovată, efectele economice sunt, în cel mai bun caz, modeste, scrie Fortune.

Studiul, publicat de National Bureau of Economic Research și realizat în Danemarca, a analizat 25.000 de angajați din domenii considerate vulnerabile la automatizare, precum contabilitate, resurse umane, marketing, dezvoltare software sau jurnalism. Concluzia: utilizarea AI a redus timpul de lucru cu doar 3% în medie și doar 3%-7% din aceste economii s-au reflectat în venituri mai mari pentru angajați.

„Nu am identificat un impact semnificativ al AI asupra salariilor sau numărului de ore lucrate în niciuna dintre ocupații”, scriu autorii studiului, Anders Humlum (Universitatea din Chicago) și Emilie Vestergaard (Universitatea din Copenhaga).

Cu alte cuvinte, AI-ul nu înlocuiește masiv angajații, dar nici nu transformă radical eficiența la locul de muncă. Deși anumite sarcini, ca redactarea de texte sau cod, pot fi accelerate, câștigurile sunt parțial anulate de timpul suplimentar necesar pentru verificarea și ajustarea conținutului generat de AI.

Studiul mai arată că majoritatea timpului economisit este redistribuit către alte sarcini, unele dintre ele create chiar de AI – cum ar fi corectarea rezultatelor oferite de chatbot-uri sau ajustarea procedurilor interne pentru a preveni abuzul de inteligență artificială.

Un alt obstacol major este lipsa susținerii din partea angajatorilor. În multe cazuri, angajații folosesc AI fără o aprobare oficială, iar inițiativele de instruire sau integrare eficientă a AI-ului în fluxul de muncă sunt limitate. Aceasta reduce semnificativ potențialul tehnologiei de a influența pozitiv munca.

Humlum subliniază și o problemă de motivație: „În realitate, angajații nu se grăbesc să bată la ușa șefului cerând mai mult de muncă doar pentru că AI i-a făcut mai eficienți. Și nici nu vor să-și sublinieze eficiența crescută, știind că recompensa ar putea fi… mai multă muncă”.

Această concluzie vine într-un context în care multe companii au investit masiv în AI, unele renunțând complet la angajați umani pentru a miza pe automatizare. Însă, conform unui sondaj IBM realizat pe 2.000 de CEO, doar 25% dintre proiectele AI oferă un randament real al investiției.

Economistul laureat Nobel Daron Acemoglu estimează că impactul AI asupra PIB-ului global va fi de doar 1,1%-1,6% în următorul deceniu — departe de scenariile spectaculoase promovate în media.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

10 Nov. 2026, 15:42
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
10 Nov. 2026, 15:42 // Slider //  Victoria Laur

Procurorii anticorupție au inițiat 122 de cauze penale privind corupția la nivel înalt, de la începutul anului 2026. Precizarea a fost făcută de Marcel Dumbravan, în cadrul Conferinței privind Extinderea UE.

Șeful Procuraturii Anticorupție, valoarea amenzilor și bunurilor dispuse spre confiscare la solicitarea procurorilor anticorupție a crescut de circa 5 ori, comparativ cu 2024. În raportul cu anul 2020, suma este de circa 90 de ori mai mare.

Dumbravan a mai explicat că 78% dintre dosarele pornite în prezent de instituție au la bază autosesizări, inclusiv bazate pe informațiile publicate în presă.

În primele zece luni ale anului 2026 au fost pornite 122 de cauze penale de corupție la nivel înalt, iar în cele patru luni de la restabilirea cooperării procesuale directe cu CNA au fost inițiate 189 de cauze penale, dintre care 80 de dosare, vizând 94 de persoane, au fost deja trimise în judecată.

Pe de altă parte, Dumbravan a acuzat procesul de vetting pentru tergiversarea examinării unor dosare. Conform lui, în cazul unor dosare s-au schimbat 3-4 complete de judecată, din cauza demisiei unor magistrați.