Ipoteza că inteligența artificială ar putea înlocui oamenii în diverse domenii stârnește de mai mult timp temeri. Dar nimeni nu se aștepta ca reducerile de personal să înceapă tocmai într-o industrie în care lucrătorii păreau invincibili: cea a tehnologiei, relatează CNN.

Un număr încă mic, dar în creștere de firme IT au spus că AI este motivul pentru concedierea unor angajați și regândirea noilor posturi în ultimele luni, în timp ce Silicon Valley se grăbește să se adapteze la progresele rapide ale tehnologiei dezvoltate în propria ogradă. Chegg, o companie de tehnologie educațională, a anunțat luna trecută că își reduce cu 4% forța de muncă, adică cu aproximativ 80 de angajați, „pentru a poziționa mai bine compania pentru a-și executa strategia AI și pentru a crea valoare durabilă pe termen lung pentru studenți și pentru investitorii săi.” CEO-ul IBM, Arvind Krishna, a declarat într-un interviu acordat Bloomberg în mai că se așteaptă să întrerupă angajările pentru posturi care ar putea fi înlocuite cu AI în următorii ani.

Cu toate acestea, într-un interviu ulterior, Krishna a spus că declarațiile sale anterioare au fost scoase din context și a subliniat că „AI va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina. La sfârșitul lunii aprilie, serviciul de stocare a fișierelor Dropbox a declarat că își reduce cu aproximativ 16% forța de muncă, aproximativ 500 de oameni, inclusiv din cauza AI. În cel mai recent raport privind disponibilizările, firma de plasare a forței de muncă Challenger, Gray & Christmas a declarat că 3.900 de persoane au fost disponibilizate în mai din cauza inteligenței artificiale. Toate aceste reduceri au avut loc în sectorul IT, potrivit companiei.

În aceste condiții, Silicon Valley ar putea nu numai să fie lider în dezvoltarea AI, ci și să ofere o primă privire asupra modului în care companiile se pot adapta la aceste instrumente. Abilitățile oamenilor nu vor fi depășite peste noapte, cum se temeau unii. În schimb, companiile par să realoce resursele pentru a profita mai bine de noua tehnologie – și să pună accent pe angajații cu expertiză AI.

„În ultimele luni, inteligența artificială a captat imaginația colectivă a lumii, extinzând piața potențială pentru următoarea noastră generație de produse bazate pe AI mai rapid decât ar fi putut anticipa oricare dintre noi. „Următoarea noastră etapă de creștere necesită o combinație diferită de abilități, în special în domeniul AI și în stadiul inițial al dezvoltării produselor”, a scris directorul general al Dropbox, Drew Houston, într-o notă adresată angajaților, în care anunța concedierile.

Dan Wang, profesor la Columbia Business School, a declarat pentru CNN că inteligența artificială „va determina restructurarea organizațiilor”, dar nu se pune problema ca mașinile să înlocuiască oamenii.

„AI, din câte văd eu, nu înlocuiește neapărat oamenii, ci mai degrabă îmbunătățește munca oamenilor. Cred că genul de competiție la care ar trebui să ne gândim este că specialiștii umani vor fi înlocuiți cu specialiști umani care pot profita de instrumentele AI”, a spus Wang.

Profesorul mai spune că începând cu semestrul trecut, el a început să le solicite studenților săi să se familiarizeze cu noile instrumente AI.

”Acest tip de expunere cred că este absolut esențial pentru a se pregăti pentru succes după absolvire. Nu înseamnă că toată lumea trebuie să devină specialist AI, ci că oamenii ar trebui să știe cum să folosească instrumentele AI pentru a deveni mai eficienți în ceea ce fac. Acolo se duce cu adevărat lupta pentru talente, deoarece diferențierea în ceea ce privește talentul vine din modalități creative și eficiente de a integra AI în sarcinile zilnice”, a explicat Wang.

Concediile din domeniul IT cauzate de inteligența artifcială vin pe fondul unor reduceri de personal mai ample din industrie. Aproximativ 212.294 de angajați din industria IT au fost disponibilizați numai în 2023, potrivit datelor urmărite de Layoffs.fyi, depășind deja cifra de 164.709 înregistrată în 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dar, în umbra acelor concedieri în masă, industria IT a fost cuprinsă de o fervoare AI și a investit mult în această tehnologie. Inclusiv companii ca Microsoft și Facebook au anunțat investiții uriașe în domeniul inteligenței artificiale.

#angajati #inteligenta artificialia #IT

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.