Autoritățile Republicii Moldova au trimis pachetul de acte necesare pentru a putea fi inițiat procesul de extrădare a interlopului Iurie Radulov, alias „Babior”. Despre asta a asigurat șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, la TV8, care a mai dezvăluit că nu se află nici într-un stat UE și nici în Rusia.

„Statul respectiv în care, cel puțin conform informațiilor, ni s-a comunicat că se află, persoana a fost localizată. Noi am solicitat în regim de urgență ca persoana să fie și reținută pentru asigurarea procesului de extrădare. Statul spune că sunt proceduri care trebuie să fie asigurate, se încearcă, se face…

Absolut tot ce ține de această persoană s-a transmis pentru asigurarea procesului de extrădare. Noi sperăm că statul respectiv va asigura acest proces. Țin să precizez că nu este într-un stat european. A încercat, dar nu este într-un stat european. Mai mult ca atât, a încercat să ajungă și în Federația Rusă, dar nu a reușit această persoană. Nici nu a fost îmbarcat la avionul respectiv cu care intenționa să zboare. Nu depinde aici de Republica Moldova”, a concluzionat Viorel Cernăuțeanu.

Este de menționat că sub descrierea „stat non-UE”, cu excluderea Rusiei, sunt peste 160 de țări.

„Babior” a devenit cunoscut în lumea interlopă în anii ’90. El a fost capul uneia dintre cele mai sângeroase grupări de killeri din R. Moldova. Gruparea condusă de el avea la activ zeci de omoruri, printre victime fiind oameni de afaceri și lideri interlopi. În anii 2000, investigațiile au arătat că membrii grupului au comis în regiunea transnistreană patru asasinate și șase tentative de omor. Împreună cu alți membri ai grupării sale, a fugit din țară și a fost dat în căutare internațională, fiind reținut în Bulgaria și predat Chișinăului. A avut un rol important și în crearea unei grupări criminale din România, tot la începutul anilor ’90.

De curând, Iurie Radulov, deținut pe viață pentru 10 omoruri și 11 tentative de omor, a fost eliberat în urma lacunelor legii amnistiei. El a fugit din Republica Moldova pe 16 martie 2025. În acea perioadă, mai mulți deținuți-interlopi au fost eliberați. Ministerul Justiției demarse o anchetă internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#extradare #interlop #Iurie Radulov

Evitarea alimentelor și băuturilor îndulcite cu zahăr pe parcursul tratamentului cu antibiotice poate proteja microflora intestinală și, prin urmare, sănătatea generală a pacientului, conform unui studiu clinic publicat în revista Nature și citat joi, 1 octombrie, transmite Agerpres.ro.

Antibioticele sunt utilizate pentru tratarea infecțiilor, însă afectează bacteriile benefice din intestin, ceea ce permite proliferarea excesivă a bacteriilor nocive.

O echipă de cercetători din mai multe centre americane a monitorizat alimentația pacienților cu leucemie pe parcursul săptămânilor în care aceștia au fost internați pentru a primi un tratament intensiv denumit ”transplant alogen de celule hematopoietice”.

Pacienții primeau chimioterapie intensivă, uneori însoțită de radioterapie, pentru suprimarea sistemului imunitar și, ulterior, pentru a fi supuși unui transplant de celule stem. Astfel, pentru a preveni și trata potențialele infecții, fiecare pacient a luat cel puțin un antibiotic pe durata spitalizării, iar în 80% din cazuri acesta a fost unul din așa-numitele antibiotice ”cu spectru larg”, cu cel mai puternic efect asupra microflorei intestinale, acționând asupra multor tipuri de bacterii.

Echipa de cercetare a studiat 9.419 de mese consumate de 173 de persoane spitalizate și a elaborat un profil al diversității microflorei intestinale pe baza probelor de fecale prelevate de la 158 de pacienți.

Odată cu fiecare tavă cu mâncare, pacientul primea un chestionar în care trebuia să declare cantitatea de alimente și băuturi consumate. Cantinele, la rândul lor, au furnizat informațiile nutriționale pentru toate felurile de mâncare servite, astfel încât cercetătorii au putut înregistra peste 40.000 de alimente. Autorii au monitorizat 128 de mese per pacient pe o perioadă cuprinsă între 12 zile înainte și 49 de zile după transplant.

De asemenea, rezultatele au indicat că pacienții care consumau mai multe dulciuri sau alte tipuri de zahăr în timp ce luau antibiotice aveau o probabilitate mai mare de a suferi o pierdere a diversității microflorei intestinale, deoarece microbii agresivi înlocuiau alte tulpini de bacterii.

Printre infecțiile al căror risc creștea cel mai mult din cauza consumului de zahăr se număra cea cu bacteria Enterococcus faecium. Potrivit cercetătorilor, ”atunci când aceasta preia controlul asupra microflorei, pacienții supuși unui transplant se confruntă cu un risc mai mare de infecții ale fluxului sanguin și alte complicații potențial letale”.

Echipa de oameni de știință a observat o reducere suplimentară cu 21% a diversității alfa (o măsură a varietății speciilor bacteriene benefice prezente în microflora intestinală) pentru fiecare 100 de grame de zahăr consumate în cele 48 de ore anterioare tratamentului.

În plus, cercetătorii au constatat că asocierea alimentelor bogate în zahăr cu antibioticele cu spectru larg amplifică efectele negative asupra microflorei intestinale.

„Aceste rezultate vor fi esențiale pentru dezvoltarea unor noi strategii de tratament pentru pacienții cu cancer și, potențial, pentru alte persoane care iau antibiotice”, a subliniat unul dintre autori, Marcel van den Brink, președintele spitalului City of Hope din Los Angeles, Statele Unite.

Rezultatele ”consolidează ideea că dieta exercită o puternică influență asupra microflorei și reprezintă una dintre cele mai practice modalități prin care spitalele pot favoriza recuperarea în timpul tratamentului”, a subliniat el.

Multe dintre alimentele și băuturile îndulcite, precum shake-urile sau sucurile, au un conținut ridicat de zahăr. Acesta ”este un aspect pe care va trebui să îl evaluăm atunci când prescriem antibiotice”, a subliniat Van den Brink, citat într-un comunicat.

Pentru menținerea sănătății microflorei intenstinale, autorii studiului îi încurajează pe pacienți să le solicite medicilor să se asigure că antibioticele sunt alese cu grijă dintre opțiunile de tratament la fel de eficiente pentru controlul infecțiilor.