Autoritățile Republicii Moldova au trimis pachetul de acte necesare pentru a putea fi inițiat procesul de extrădare a interlopului Iurie Radulov, alias „Babior”. Despre asta a asigurat șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, la TV8, care a mai dezvăluit că nu se află nici într-un stat UE și nici în Rusia.

„Statul respectiv în care, cel puțin conform informațiilor, ni s-a comunicat că se află, persoana a fost localizată. Noi am solicitat în regim de urgență ca persoana să fie și reținută pentru asigurarea procesului de extrădare. Statul spune că sunt proceduri care trebuie să fie asigurate, se încearcă, se face…

Absolut tot ce ține de această persoană s-a transmis pentru asigurarea procesului de extrădare. Noi sperăm că statul respectiv va asigura acest proces. Țin să precizez că nu este într-un stat european. A încercat, dar nu este într-un stat european. Mai mult ca atât, a încercat să ajungă și în Federația Rusă, dar nu a reușit această persoană. Nici nu a fost îmbarcat la avionul respectiv cu care intenționa să zboare. Nu depinde aici de Republica Moldova”, a concluzionat Viorel Cernăuțeanu.

Este de menționat că sub descrierea „stat non-UE”, cu excluderea Rusiei, sunt peste 160 de țări.

„Babior” a devenit cunoscut în lumea interlopă în anii ’90. El a fost capul uneia dintre cele mai sângeroase grupări de killeri din R. Moldova. Gruparea condusă de el avea la activ zeci de omoruri, printre victime fiind oameni de afaceri și lideri interlopi. În anii 2000, investigațiile au arătat că membrii grupului au comis în regiunea transnistreană patru asasinate și șase tentative de omor. Împreună cu alți membri ai grupării sale, a fugit din țară și a fost dat în căutare internațională, fiind reținut în Bulgaria și predat Chișinăului. A avut un rol important și în crearea unei grupări criminale din România, tot la începutul anilor ’90.

De curând, Iurie Radulov, deținut pe viață pentru 10 omoruri și 11 tentative de omor, a fost eliberat în urma lacunelor legii amnistiei. El a fugit din Republica Moldova pe 16 martie 2025. În acea perioadă, mai mulți deținuți-interlopi au fost eliberați. Ministerul Justiției demarse o anchetă internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#extradare #interlop #Iurie Radulov

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.