Cum ar fi să ai Internet rapid și stabil în toată casa, fără întreruperi și fără bătăi de cap? Cu noua opțiune Wi-Fi Confort, acest lucru devine realitate cu Internet prin Fibră de la Orange.

Wi-Fi Confort aduce în locuințe o rețea bazată pe tehnologia Mesh Wi-Fi, care elimină zonele fără semnal și păstrează conexiunea fluidă atunci când treci dintr-o cameră în alta. De la sufragerie la mansardă, din antreu până în dormitor, internetul rămâne la fel de rapid și stabil – pentru lucru, joacă sau filme, exact cum vrei tu.

Ludmila Nistorică, Director Marketing și Comunicare, Orange Moldova:

„Schimbările accelerate din ultimii ani, au transformat casele noastre în birouri, săli de clasă și spații pentru relaxare. Wi-Fi Confort este răspunsul la această realitate. Am proiectat o experiență în care rețeaua te urmează, nu te condiționează, o experiență în care rămâi conectat la oamenii și lucrurile importante, nu la setări și cabluri.”

Ce oferă Wi-Fi Confort

Fără zone slabe: arhitectura Mesh creează o singură rețea unificată, astfel încât dispozitivele se conectează mereu la punctul cel mai apropiat și mai puternic;
Conexiune stabilă, fără întreruperi: experiență de navigare bună pentru toți membrii familiei;
Instalare ușoară și management simplu: Configurarea este ghidată pas cu pas, iar totul se întâmplă automat, fără setări complicate.

Cum funcționează

Fiecare opțiune Wi-Fi Confort corespunde unui dispozitiv Mesh Wi-Fi oferit, la preț de doar 30 lei lunar. Clienții pot activa până la 3 opțiuni, în funcție de suprafața locuinței și de nevoile de acoperire.

Pentru detalii despre activare și pentru a alege oferta potrivită locuinței tale, vizitează: orange.md/wifi-confort.

Despre Orange Moldova

Orange Moldova este parte din Grupul Orange, unul dintre cei mai importanți operatori de telecomunicații din lume, cu peste 300 milioane de clienți în 26 de țări.

Orange este cel mai mare operator din Moldova care oferă servicii voce și date mobile, Internet prin Fibră și servicii TV Interactive, toate sub același brand. În prezent, peste 2 milioane de clienți sunt conectați la rețelele și serviciile companiei, în care activează o echipă de peste 1500 de angajați. Orange deține cea mai rapidă și extinsă rețea 5G, cea mai performantă rețea de Internet prin Fibră din Moldova, dar și două premiere tehnologice regionale: XGS-PON de 10 Gbps și Fiber To The Room (FTTR) cu Gigabit Wi-Fi în fiecare cameră. Serviciile pot fi accesate prin intermediul magazinelor Orange din toată țara, dar și online, prin aplicația My Orange, disponibilă 24/7, inclusiv de peste hotarele țării.

Recunoscută drept lider în inovații, compania Orange deține unul dintre cele mai mari hub-uri IT din țară – Orange Systems, care este al doilea angajator pe piața de tehnologii informaționale din Moldova. Iar pentru a susține educația, compania a creat Orange Digital Center – un hub de învățare pe parcursul vieții, unde fiecare poate dobândi competențele digitale și antreprenoriale necesare unui viitor tehnologizat.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile companiei sunt disponibile pe www.orange.md

#CONFORT #fibră #internet rapid #Orange #wi-fi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.