Obiectivul pe care și l-au trasat autoritățile de la Chișinău – cel de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) până în anul 2030 – poate deveni realitate, dacă sunt îndeplinite mai multe condiții. Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE la Chișinău, a oferit în exclusivitate Ziarului Național, în care a vorbit despre acest lucru, despre care spune că „este un obiectiv optimist”.
„Da, acest obiectiv este optimist, dar cred că este realizabil, dacă se menține ritmul actual de avansare și în anii următori, dacă se alocă resurse adecvate, dacă nu se deviază de la cursul reformelor de care statul are nevoie. Dacă aceste elemente sunt menținute, cred că acest obiectiv poate fi nu doar optimist, ci și realist”, declară Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE la Chișinău.
Potrivit diplomatului european, UE preferă ca problema transnistreană să fie rezolvată înainte ca R. Moldova să adere la Uniunea Europeană, însă nu-și dorește ca statul nostru să devină „ostaticul acestui conflict”. Prin urmare, UE nu exclude nici varianta în care, într-o primă fază, „R. Moldova ar adera la UE fără regiunea transnistreană”.
Ce părere are șeful Delegației UE la Chișinău despre ritmul în care este reformat sistemul justiției din R. Moldova, despre inițiativa președintei Maia Sandu de a organiza un referendum privind integrarea europeană în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din acest an, de ce critică „demiterea-fulger” a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, sau ce urmărește UE ajutând statul nostru, aflați din interviul de mai jos.
Raisa Lozinschi: Domnule Ambasador Jānis Mažeiks, mandatul Dvs. în fruntea Delegației Uniunii Europene la Chișinău s-a dovedit a fi unul de bun augur pentru R. Moldova – de când ați preluat funcția, R. Moldova a primit, în iunie 2022, statutul de țară candidată pentru aderare la UE, iar în decembrie 2023 Consiliul European a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu statul nostru. E adevărat că și cetățenii R. Moldova au ales o guvernare proeuropeană, iar unele voci susțin că și războiul declanșat de către Federația Rusă în Ucraina a grăbit procesul de apropiere a Chișinăului și Kievului de UE. Din punctul Dvs. de vedere, ce a contat mai mult în pașii făcuți de R. Moldova spre comunitatea europeană?
Jānis Mažeiks: Mă bucur că prezența mea în R. Moldova a coincis cu cele mai semnificative progrese înregistrate în relațiile dintre R. Moldova și Uniunea Europeană. Bineînțeles, nu îmi asum meritele pentru aceasta, dar sunt foarte fericit să fiu parte a acestui proces.
Cele mai importante realizări sunt faptul că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată și decizia de a începe negocierile de aderare, toate celelalte etape sprijinind aceste evoluții.
Totuși, dacă e să mă refer la aspectele esențiale, atunci vreau să evidențiez doi pași mari pe care Republica Moldova i-a făcut. Unul este legat de reforma în domeniul justiției și combaterea corupției, iar celălalt ține de domeniul energiei – după doi ani dificili, Republica Moldova a reușit să treacă de la dependența totală față de Rusia la diversificarea surselor de energie, ceea ce îi permite să privească cu mult mai multă încredere în viitor.
În decizia adoptată pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a indicat spre trei elemente restante din recomandările Comisiei Europene pentru a putea începe procesul de negocieri, toate fiind parte a reformei justiției – numirea tuturor membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Noul CSP și-a început deja activitatea, la CSJ mai căutăm candidați pentru 20 de funcții, iar cetățenii continuă să vadă decizii reprobabile ale instanțelor de judecată, mai ales în privința cazurilor de rezonanță. Având în vedere ritmul lent privind schimbările din domeniu, credeți că reforma justiției poate reprezenta „ciotul” de care să se împiedice R. Moldova în drumul său către UE?
Pentru UE, calitatea întotdeauna contează mai mult decât viteza și, de aceea, am încurajat Guvernul să aloce timpul necesar pentru ca acest proces să fie cât mai corect din punct de vedere procedural. Și ne bucurăm că acest îndemn a fost luat în considerare.
Ca parte a recomandării privind reforma justiției, R. Moldova va trebui într-adevăr să demonstreze progrese semnificative în ceea ce privește numirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
Recomandările Comisiei Europene se referă la realizarea unor progrese semnificative, nu la finalizarea procesului. În opinia noastră, calitatea procesului este mai importantă decât viteza acestuia, deoarece avem nevoie de o bază solidă pentru a asigura o justiție și o investigare independente și imparțiale.
Existența unor instituții judiciare și de urmărire penală independente și puternice, care să se administreze autonom, este esențială, întrucât acestea au capacitatea de a soluționa cazurile de corupție și problemele disciplinare ale judecătorilor și procurorilor. Justiția și procuratura ar trebui să fie capabile să se administreze autonom, fără interferențe externe.
Atât CSM, cât și CSP sunt deja funcționale în componența lor actuală și sunt apte să ia decizii importante în ceea ce privește activitatea sistemului judiciar și a procuraturii.
Procedura de vetting a judecătorilor și a candidaților la Curtea Supremă de Justiție avansează bine și, potrivit informațiilor pe care le deținem, pentru cele 20 de posturi s-au înscris 35 de candidați, inclusiv cei trei judecători aflați în funcție. Procesul de înscriere a candidaților este încă în curs de desfășurare.
Continuăm să monitorizăm îndeaproape acest proces și suntem bucuroși să acordăm asistență autorităților moldovenești, acolo unde este necesar, pentru ca acestea să avanseze în implementarea reformei justiției, în conformitate cu recomandările UE.
Acesta va fi un domeniu în care vom fi implicați și în anii următori. S-ar putea să fie nevoie să revenim în viitor la acest aspect și să monitorizăm în continuare evoluția reformelor.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Apropo de votul din Consiliul European, e adevărată povestea despre „cafeaua din afara sălii” pe care ar fi băut-o premierul ungar cu simpatii proruse, Victor Orban, la îndemnul cancelarului german Olaf Scholz, în momentul în care se decidea viitorul european al Ucrainei și R. Moldova?
Nu am participat la discuțiile din cadrul Consiliului European, dar am citit aceleași știri din presă.
Întrebarea dumneavoastră, însă, evidențiază însemnătatea principiului unanimității în Uniunea Europeană, foarte important pentru fiecare stat membru, dar în special pentru statele mai mici.
Din punctul meu de vedere, acesta e încă un exemplu de ce este în interesul Republicii Moldova să adere la Uniunea Europeană. În componența UE, ponderea R. Moldova atât în relațiile internaționale, cât și în cadrul european ar crește, pentru că ar beneficia de aceleași drepturi și obligații ca și toate statele membre actuale.
Pentru a intensifica procesul de aderare la UE, autoritățile R. Moldova au înființat, printre altele, o structură nouă în cadrul Cancelariei de Stat, au numit un vicepremier responsabil de Integrarea Europeană, au inițiat o radiografiere a legislației și promit implementarea standardelor UE în toate cele 35 de capitole de negociere. În ce domenii credeți că avem cele mai mari probleme și va fi nevoie de eforturi mai mari pentru a ne alinia la acquis-ul comunitar?
Consider că înființarea Biroului de Integrare Europeană este un prim-pas foarte bun întreprins de Republica Moldova, iar luni, 5 februarie, am avut ocazia să mă întâlnesc cu noua viceministră Cristina Gherasimov, pe care, desigur, o cunosc foarte bine din posturile sale anterioare.
Cred că este o decizie bună de a înființa o astfel de structură separată, deoarece acum începeți această muncă mai detaliată – transpunerea acquis-ului, care depășește responsabilitățile Ministerului Afacerilor Externe.
Cred că o mare parte din dificultăți nu vor fi legate de o situație particulară a Republicii Moldova, ci mai degrabă de domeniile în care sunt multe reglementări comunitare, cum ar fi, de exemplu, protecția mediului. De aceea, este important să existe suficiente resurse umane alocate atât pe partea legislativă, cât și pe partea de implementare. Pentru Uniunea Europeană este importantă atât transpunerea legislației, cât și aplicarea acesteia cu alocarea resurselor umane și financiare corespunzătoare. Cred că aceasta ar putea fi o provocare în toate domeniile, pentru că, din păcate, R. Moldova deocamdată are resurse limitate.
În ceea ce privește imaginea de ansamblu, contează și sustenabilitatea eforturilor depuse. Până acum, Republica Moldova a avansat foarte rapid și ar fi bine ca această mobilizare să fie durabilă. Poate că menținerea aceluiași nivel de entuziasm, pe care îl are acum republica dumneavoastră, ar fi una dintre cele mai mari dificultăți.
Procesul de aderare la UE este complex și cu multe aspecte tehnice. De aceea, este necesară implicarea profundă a ambelor părți. La Bruxelles, pe 7 februarie, a avut loc prima întâlnire a Cristinei Gherasimov și a altor persoane implicate în procesul de integrare în UE cu oficiali europeni, în cadrul căreia au fost discutați următorii pașii. Așteptăm cu nerăbdare ca în lunile următoare să lucrăm cu persoanele responsabile de la Chișinău asupra detaliilor negocierilor.
Continuarea INTERVIULUI poate fi citită AICI.
