Vă mulţumim că aţi acceptaţi să ne oferiţi acest interviu în care să discutăm despre Festivalul Internaţional de Muzică Clasică „VinOpera”, ajuns în acest an la a VII-a ediţie.

Cum a apărut ideea unui astfel de eveniment care să pună în valoarea muzica clasică şi vinul?

Inițiativa îi aparține maestrului Eugen Doga, care, vizitând Castelul Mimi, a exclamat: „Pereții aceștia cântă”. Astfel, Castel Mimi a devenit locul unde muzica clasică și vinul de calitate se împletesc armonios într-un festival: Festivalul Internațional de Muzică Clasică „VinOpera”.

Inspirația a venit și de la concertele lui Andrea Bocelli, organizate în regiunea sa natală, în scopul promovării acesteia și susținerii comunității locale.

La fel ca moldovenii care, odată ce au reușit în viață, revin în satele lor și contribuie la dezvoltarea comunității, „VinOpera” este un proiect cultural care, în esență, vorbește despre comunitate, având scopul de a promova întreaga regiune, de a arăta cât de frumoase sunt satele noastre și de a arăta că locuitorii își așteaptă oaspeții cu aceeași nerăbdare cu care așteaptă vestitorii primăverii.

Astăzi, „VinOpera” este sinonim cu valorile culturale, dezvoltarea durabilă a satelor din preajma Castel Mimi și vinul – nu doar un element valoros al culturii noastre, ci și un motor de dezvoltare economică. Aproximativ 200,000 de oameni din zonele rurale ale Moldovei sunt implicați în industria vinului, un domeniu vital pentru economia țării.

Cum a evoluat „VinOpera” pe parcursul celor şapte ani? Vorbim în număr de spectatori, notorietatea artiştilor, dar şi grandoarea evenimentului.

Fiecare ediție a fost unică și specială. Fiecare concert a adus ceva nou și inedit, datorită oamenilor de valoare care s-au dedicat trup și suflet, de la Maestrul Doga, soprana Valentina Nafornița, Orchestra lui Adriano Marian și acum Maestrul Dumitru Cârciumaru, care aduce cu el solişti cu renume mondial.

Astăzi, „VinOpera” a devenit un eveniment internațional, cu artiști din Moldova, România, Ucraina, Spania și Elveția. Anul acesta, vom avea alături cea mai bună soprană a anului 2019, Elena Moșuc, direct de la Opera din Geneva, și David Banos din Spania, alături de alte voci îndrăgite din România și Republica Moldova.

Castel Mimi a fost gazda evenimentului pe tot parcursul acestor ani. De ce Castel Mimi?

Pe lângă rolul său practic, ca generator principal de activitate turistică în regiune, Castel Mimi este una dintre cele mai frumoase locații din țară, cu o infrastructură unică.

Aici, festivalul și castelul devin un magnet pentru turiști, chiar și pentru câteva ore, suficient pentru a cuceri inimile vizitatorilor și pentru a da speranță localnicilor, încurajându-i să deschidă afaceri în domeniul turismului.

Pe lângă aprecierea publicului autohton, Festivalul „VinOpera” obţine şi notorietate internaţională. An de an, la eveniment vin turişti străini care ne descoperă ţara, iar despre Festival se vorbeşte şi înafara graniţelor Republicii Moldova. Este un scop atins sau un succes neprevăzut?

Este un scop planificat și atins! Premiile “Cel mai bun eveniment din lumea vinului la nivel European” sau „Cartea de vizită a Moldovei”, sunt sintagme care ne ajută foarte mult să ne promovăm. Distincțiile precum Wine Travel Awards și ITER VITIS aduc recunoaștere la nivel european și ajută la promovarea proiectelor fundației, atrăgând atenția Guvernului și donatorilor asupra necesității investițiilor în dezvoltarea rurală și crearea de produse culturale.

Anul trecut, în premieră, festivalul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, cu două concerte în localitățile Varnița și Bulboaca, accesul fiind gratuit pentru toți doritorii. Reacția publicului a fost extraordinară, iar anul acesta continuăm tradiția.

Programul ediției din acest an include trei evenimente, două dintre ele se vor desfăşura gratuit în sate, în locații istorice valoroase. Festivalul începe cu un concert clasic extraordinar la Castel Mimi, unde pe scenă va urca cea mai bună soprană româno-elvețiană, laureată a Premiului Internațional de Operă „Oscar della Lirica” – Elena Moșuc. La fel, vom avea un vernisaj al celor mai bune vinuri de la producători mici, dar cu renume, din Republica Moldova. Iar alte două concerte vor avea loc în satul Bulboaca, în scuarul Gării, atestat drept un monument istoric, și în inima satului Telița, un loc pitoresc pe malul râului Nistru.

Toate evenimentele vor include degustări de vin și un proiect nou, creat special pentru aceste evenimente, împreună cu Orchestra Filarmonicii Naţionale și Maestrul Mihail Agafița. Pe această cale, doresc să-mi exprim gratitudinea faţă de Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, care ne-a susţinut şi datorită căruia am reuşit să extindem festivalul timp de trei zile, şi să aducem „VinOpera” în sate. Fără suportul Guvernului României nu am fi reuşit să organizăm un astfel de eveniment, la o asemenea anvergură, cu artişti celebri, la spectacolele cărora să aibă acces gratuit orice doritor.

Sustenabilitatea este un cuvânt pe care îl auzim tot mai frecvent în ultimii ani. Cum este încadrată şi promovată sustenabilitatea în cadrul festivalului?

Sustenabilitatea este un aspect important al festivalurilor moderne, iar „VinOpera” nu face excepție. Festivalul promovează sustenabilitatea prin utilizarea resurselor locale, reducerea impactului ecologic și integrarea unor practici ecologice în organizare. Se încurajează utilizarea materialelor reciclabile și se implementează măsuri pentru minimizarea deșeurilor, ceea ce contribuie la protejarea mediului și la conștientizarea publicului despre importanța durabilității.

Care este impactul festivalului pentru regiune? Puteţi vorbi despre o creştere economică şi dezvoltare a turismului rural în localităţile raionului Anenii Noi odată cu „VinOpera”?

Festivalul „VinOpera” are un impact semnificativ asupra regiunii, contribuind la creșterea economică locală și la dezvoltarea turismului rural. Evenimentul atrage vizitatori din diverse colțuri ale țării și din străinătate, generând venituri pentru afaceri locale, hoteluri și restaurante. Acest influx de turiști stimulează economia locală și pune în valoare atracțiile culturale și naturale ale regiunii.

Mai mult decât atât, de-a lungul timpului, evenimentul a reuşit să provoace mândrie în rândul localnicilor, care se asociază cu Festivalul şi este în aşteptarea organizării evenimentului an de an.

Dar din punct de vedere al culturalizării şi familiarizării publicului cu muzica de înaltă calitate? Să recunoaştem, spectatorul din Republica Moldova nu a fost obişnuit cu spectacole de muzică clasică, mai degrabă cu muzică uşoară şi populară.

Festivalul contribuie la diversificarea ofertei culturale și la cultivarea unui apetit pentru muzica clasică, oferind ocazia spectatorilor de a experimenta spectacole de operă și concerte de muzică clasică într-un cadru select, în care atenția la detalii este cheia succesului.

Prin intermediul „VinOpera” am reuşit să aducem muzica bună mai aproape de oameni, am adus-o la ei acasă, odată cu extinderea evenimentului în sate. Ne bucurăm că putem să organizăm concerte gratuite pentru publicul din zona rurală, însetat de muzica de calitate.

Care sunt aşteptările şi previziunile pentru următorii ani şi unde vă doriţi să ajungeţi cu „VinOpera”?

Ne dorim ca „VinOpera” să devină cel mai așteptat eveniment cultural al anului din Republica Moldova, care reuneşte publicul larg și îşi consolidează reputaţia internațională. Ne aşteptăm la un număr cât mai mare de participanţi care să îndrăgească muzica clasică, vrem să diversificăm programul, să aducem la Festival muzicieni şi voci cu renume mondial şi să provocăm emoţii spectatorilor. Ne dorim să dezvoltăm colaborări internaționale care să contribuie la promovarea muzicii clasice și a scenei Castel Mimi Wine Resort ca o locație unde excelența e la ea acasă.

Ce mesaj aveţi pentru publicul care a fost până acum cel puţin o dată la „VinOpera”, dar şi pentru cei care urmează să o descopere?

Le mulţumim tuturor celor care ne-au fost alături şi ne-au oferit sprijin, şi îi aşteptăm în continuare să-i reîntâlnim la viitoarele ediții ale festivalului. Iar pe cei care nu au avut încă ocazia să experimenteze acest eveniment, îi invităm să descopere magia „VinOpera” și să trăiască o experiență culturală unică, care combină muzica de calitate cu frumusețea şi exclusivitatea Castel Mimi. Vă așteptăm cu drag să împărtășim împreună momente memorabile!

Doamnă Frolov, vă mulţumim pentru interviu. Ne vedem la „VinOpera”.

#Cristina Frolov #interviu #VinOPERA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.