Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în parcursul său european în ultimii ani, însă reforma sistemului judiciar și combaterea corupției rămân printre cele mai importante provocări. Declarațiile au fost făcute de ambasadoarea Austriei la Chișinău, Stella Avallone, într-un interviu pentru Realitatea.

Diplomata a subliniat că solidaritatea Uniunii Europene cu Republica Moldova s-a manifestat atât în timpul pandemiei de COVID-19, cât și după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit acesteia, UE a oferit sprijin financiar, vaccinuri și echipamente medicale, iar Austria a contribuit bilateral cu asistență pentru spitale și sistemul de sănătate.

„Moldova a fost afectată de războiul din Ucraina mai mult decât orice altă țară vecină. Uniunea Europeană și statele membre au fost alături de Republica Moldova, iar Austria a susținut constant aspirațiile europene ale țării”, a declarat ambasadoarea Stella Avallone.

Oficiala a amintit că Austria a inclus Republica Moldova printre țările prioritare pentru cooperarea internațională de dezvoltare, investind peste 87 de milioane de euro în proiecte ce vizează dezvoltarea regională, gestionarea resurselor de apă și educația profesională.

Referindu-se la procesul de aderare la Uniunea Europeană, ambasadoarea a apreciat ritmul reformelor realizate în ultimii ani, însă a accentuat că independența justiției este esențială atât pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, cât și pentru atragerea investițiilor străine.

„Moldova a făcut un progres real, în special din 2024, însă mai rămân provocări importante, inclusiv reforma sistemului judecătoresc și combaterea corupției”, a precizat aceasta.

Diplomata a atras atenția și asupra riscurilor generate de manipularea informațională și dezinformare, menționând că autoritățile trebuie să comunice mai eficient beneficiile integrării europene pentru a construi un consens național în jurul acestui obiectiv.

În opinia sa, Uniunea Europeană reprezintă mai mult decât proiecte și finanțări. „Proiectul european este construit pe valorile păcii, democrației, statului de drept și respectului pentru demnitatea umană”, a afirmat ambasadoarea.

Evaluând transformările produse în Republica Moldova în perioada mandatului său, aceasta a remarcat dezvoltarea infrastructurii, consolidarea instituțiilor și accelerarea reformelor odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderarea la UE.

Totodată, ambasadoarea a apreciat modul în care autoritățile și societatea moldovenească au gestionat criza refugiaților provocată de războiul din Ucraina, menționând că peste două milioane de traversări ale frontierei au fost înregistrate de la începutul conflictului.

La final de mandat, diplomata a declarat că este mulțumită de evoluția relațiilor bilaterale dintre Austria și Republica Moldova. Printre realizările importante ale acestei perioade, ea a menționat intensificarea dialogului politic, proiectele derulate de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, cooperarea culturală și deschiderea primelor clase ale Școlii Internaționale Austriece la Chișinău.

„A fost o mare onoare să servesc în Republica Moldova timp de aproape șase ani. Vă doresc un viitor european prosper și pașnic”, a transmis ambasadoarea Stella Avallone la încheierea mandatului său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#interviu #Moldova #Stella Avallone #UE

Cafeaua consumată prea târziu în timpul zilei poate afecta somnul, chiar dacă ajută la creșterea nivelului de energie și a atenției. Un studiu publicat în The New England Journal of Medicine a arătat că participanții au dormit, în medie, cu aproximativ 36 de minute mai puțin în zilele în care au consumat cafea, comparativ cu zilele fără cofeină.

În același timp, participanții au fost mai activi în zilele în care au băut cafea, făcând cu aproximativ 1.000 de pași mai mult.

Efectele cofeinei diferă însă de la o persoană la alta și depind atât de cantitate, cât și de momentul consumului. O metaanaliză care a inclus 24 de studii estimează că o cafea de aproximativ 250 de mililitri, care conține în jur de 107 miligrame de cofeină, ar trebui consumată cu cel puțin 8 ore și 48 de minute înainte de culcare pentru a evita reducerea duratei somnului.

Astfel, pentru o persoană care merge la culcare la ora 22:00, ultima cafea de acest tip ar trebui consumată în jurul orei 13:00. Intervalul poate varia însă în funcție de cantitatea de cofeină și de sensibilitatea fiecărei persoane.

Specialiștii explică faptul că organismul metabolizează cofeina în ritmuri diferite. Genele CYP1A2 și ADORA2A influențează atât viteza cu care cofeina este eliminată din organism, cât și sensibilitatea creierului la efectele sale.

Cofeina blochează receptorii pentru adenozină, substanța care contribuie la apariția senzației de somnolență. Din acest motiv, la unele persoane poate provoca dificultăți de adormire, agitație sau un somn mai superficial, în timp ce altele sunt mai puțin afectate.

Potrivit FDA, pentru majoritatea adulților sănătoși, un consum de până la 400 de miligrame de cofeină pe zi nu este, în general, asociat cu efecte negative asupra sănătății. Totuși, cantitatea trebuie calculată din toate sursele de cofeină consumate într-o zi.

Cercetările arată că și momentul administrării contează. Într-un studiu, 400 de miligrame de cofeină au afectat somnul chiar și atunci când au fost consumate cu 12 ore înainte de culcare.

Prin urmare, specialiștii recomandă ca persoanele sensibile la cofeină să limiteze consumul în a doua parte a zilei sau să aleagă băuturi cu o cantitate mai mică de cofeină.

Un alt studiu observațional a indicat că persoanele care consumă cafea în principal dimineața au avut un risc mai redus de mortalitate generală și cardiovasculară decât persoanele care nu beau cafea. Cercetătorii subliniază însă că este vorba despre o asociere și nu se poate demonstra că ora consumului de cafea este cauza directă a acestei diferențe.