INTERVIU VIDEO Investigațiile financiare paralele și rolul lor în procesul de recuperare a bunurilor infracționale

Pentru a identifica bunurile dobândite ilegal, fie că este vorba de mașini scumpe, terenuri sau bani în numerar, în cadrul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a fost creată Direcția Investigații Financiare, formată din ofițeri de urmărire penală, care efectuează investigații financiare paralele. Astfel de investigații se fac în cazurile de corupție, spălare de bani, trafic de droguri, trafic de persoane, contrabandă, evaziune fiscală sau una din cele 55 de infracțiuni generatoare de venit care intră în competența ARBI.

În cadrul unui interviu exclusiv, șeful Direcției Investigații Financiare din cadrul ARBI, Vitalie Racu, și expertul internațional Pedro Gomes Pereira, au vorbit despre importanța investigațiilor financiare paralele și ajutorul oferit de către experții internaționali în îmbunătățirea procesului de recuperare a bunurilor infracționale din Republica Moldova.

„În anul 2015, au fost efectuate studii de către experții internaționali, care au constatat faptul că organele de urmărire penală și procurorii se focusează mai mult pe identificarea faptului infracțional, acumularea probelor cu privire la persoana care a săvârșit infracțiunea și expedierea cauzei în judecată. Identificarea bunurilor rămânea neacoperită, sau, în general, nici nu se efectua. Ulterior, s-a constatat că este necesar un asemenea organ specializat care să efectueze aceste investigații paralele pe cauze penale de importanță, cum ar fi cauzele de corupție, de spălare de bani, cauzele de trafic de droguri sau de persoane, de contrabandă și evaziune fiscală”, a declarat șeful Direcției Investigații Financiare din cadrul ARBI, Vitalie Racu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scopul investigațiilor paralele nu este doar identificarea bunurilor pe care le dețin subiecții infracțiunilor în proprietate, dar și identificarea bunurilor care le aparțin prin intermediul persoanelor terțe. Experții internaționali recomandă ca investigațiile financiare paralele să fie realizate în colaborare cu alte instituții. Astfel, ARBI colaborează cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Autoritatea Națională de Integritate, instituțiile bancare etc.

„Organele de urmărire penală, echipele investigațiilor paralele trebuie încurajate să se întâlnească periodic pentru a discuta despre dificultățile și problemele operaționale, desigur, respectând limitele impuse de legislație despre ceea ce pot discuta în timpul întâlnirilor informale. Acesta este un exemplu care a funcționat foarte bine în Spania și Marea Britanie”, a menționat expertul internațional, Pedro Gomes Pereira.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și de a indisponibiliza bunurile infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

#ARBI în acțiune #bunuri infractionale #interviu #investigatii #ARBI

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că una dintre cele mai mari provocări pentru companie rămâne achiziția gazelor naturale de pe piața liberă, începând cu primăvara anului 2026, când toți agenții economici vor fi obligați să procure resursele energetice în regim concurențial, transmite bani.md.

„Pentru câteva luni putem asigura consumul fără să intrăm în deficit, dar rămâne să vedem ce va fi după. Energocom va rămâne, foarte probabil, un actor important pe piață și cred că ei vor putea obține cele mai bune prețuri. Faptul că ieșim pe piața liberă nu înseamnă că Energocom nu va putea participa – la Bălți, de exemplu, a câștigat o altă companie”, a explicat Razlovan.

Potrivit acestuia, procesul de trading presupune o muncă specifică și există riscul ca anumite achiziții să nu fie recunoscute în tarif, dacă vor fi făcute la prețuri prea mari.

„Am scris colegilor să mergem cu toții cu ochii deschiși, ca să vedem cum facem achizițiile și să evităm prețuri care nu pot fi incluse în tarif”, a subliniat șeful Termoelectrica.

Razlovan a mai recunoscut că problema majoră rămân datoriile istorice ale companiei: 1,3 miliarde de lei către Energocom și 600 de milioane de lei către Moldovagaz.

„Asta trebuie discutat. Am speranța că Energocom va rămâne un actor important, dar doar în condiții de licitații deschise”, a adăugat el.

În opinia sa, un răspuns cert privind modul în care Termoelectrica se va aproviziona după liberalizarea pieței încă nu există.

„Nu pot declara că mâine noi vom ieși pe piață și vom cumpăra gaze la prețuri mici. Sunt multe necunoscute și trebuie să le discutăm cu partenerii”, a conchis directorul.