Medicii de pe ambulanțe au fost solicitați la 13809 persoane cu diverse urgențe medico-chirugicale, în perioada 14-20 noiembrie.

„Cel mai frecvent s-au înregistrat 3125 solicitări pe motivul urgențelor cardiovasculare, inclusiv 62 pacienți cu sindrom coronarian acut (SCA). Urgențele respiratorii au constituit 2325 cazuri, dintre care 401 pe motivul infecțiilor respiratorii virale acute, urmate de urgențele neurologice 1903 cazuri, dintre care 240 accidente vasculare cerebrale (AVC)”.

În perioada de referință, 1138 cetățeni cu diverse traumatisme au beneficiat de primul ajutor medical la etapa de prespital.

„Echipele AMU au fost solicitate în cazul a 61 accidente rutiere, în urma cărora au avut de suferit 82 persoane, dintre care 15 minori. Din numărul total de accidentați după acordarea ajutorului medical au fost transportați asistat la instituțiile medicale 55 maturi și 11 copii”.

Totodată, la Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 45 apeluri pe motivul urgențelor toxice, dintre care 19 intoxicații cu medicamente, 7 intoxicații cu alcool, 4 cu monoxid de carbon și bioxid de carbon și 12 urgențe toxice cu alte tipuri de substanțe.

„La fel au fost înregistrate 44 de solicitări pe motivul urgențelor generate de agenți fizici, chimici și de mediu, și anume combustii 27 și hipotermii 4; totodată au fost raportate 13 cazuri de mușcături de animale”.

Din numărul total de pacienți cărora li s-a acordat asistență medicală urgență prespitalicescă au fost transportați asistat în cadrul departamentelor de urgență al spitalelor din toată țara 4151 maturi și 1408 copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asistenta medicala #CNAMUP #pacienti #urgenta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.