În seara zilei de 2 august, Forțele Armate ale Ucrainei au anunțat că militarii ucraineni au doborât șapte din opt rachete de croazieră rusești de tip X-101 (X-555). Trupele ruse au folosit unele dintre cele mai scumpe rachete din arsenalul țării lor. Potrivit Forbes, prejudiciul adus rușilor urcă la suma de 91 de milioane de dolari.

Pentru a calcula costul rachetelor rusești, Forbes a folosit următoarele estimări:

racheta X-101 – 13 milioane de dolari;
racheta „Calibru” – 6,5 milioane de dolari;
racheta „Iskander” – 3 milioane de dolari;
racheta „Onyx” – 1,25 milioane de dolari;
racheta X-22 – 1 milion de dolari;
racheta „Point-U” – 0,3 milioane de dolari.

Regimentele de rachete antiaeriene din Ucraina au distrus șase rachete, iar una a fost doborâtă de un avion de luptă. Cea de-a opta rachetă rusească a lovit complexul de rachete antiaeriene din regiunea Lvov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Federația Rusă cheltuiește aproximativ 400 de milioane de dolari pe zi pentru războiul din Ucraina. Cele mai mari cheltuieli sunt pentru rachete și obuze, iar cele mai mici – sunt pentru salariile soldaților ruși.

În medie, Rusia pierde zilnic avioane în valoare de 60 de milioane de dolari și tancuri/vehicule blindate în valoare de 40 de milioane USD.

#armament #fortele armate #rachete #razboi #Rusia #Ucraina

Preşedintele american Donald Trump a anunţat marţi, 22 septembrie, că Statele Unite vor construi două „baze militare foarte mari” în Groenlanda, în urma unui acord încheiat cu Danemarca şi autorităţile vastului teritoriu arctic. Liderul de la Casa Albă şi liderii Groenlandei şi Danemarcei au semnat în cursul zilei de marţi un acord care permite o prezenţă militară americană mai extinsă în Groenlanda şi care ar putea pune capăt disputei privind insula, importantă din punct de vedere strategic şi bogată în resurse minerale, transmite antena3.ro.

„Vom începe imediat să dezvoltăm o prezenţă militară semnificativă în locurile relevante. Vom construi două baze militare foarte mari”, a declarat preşedintele SUA într-un discurs la Adunarea Generală a ONU.

Acordul, semnat în timpul vizitei lui Trump la Adunarea Generală a ONU, la New York, nu merge atât de departe încât să îndeplinească solicitarea lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american, pentru a contracara prezenţa tot mai mare a Rusiei şi Chinei în zona arctică.

Totuşi, acordul permite o prezenţă militară americană mai amplă pe teritoriul îngheţat, o posibilitate care a apărut în contextul în care liderii Groenlandei s-au opus unei preluări complete de către SUA.

În discursul adresat liderilor lumii reuniţi la ONU, înaintea ceremoniei de semnare, Trump a declarat că acordul le oferă Statelor Unite „control permanent asupra securităţii şi asupra tuturor celorlalte necesităţi de pe acel teritoriu”.

„Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezenţă militară în Groenlanda sau să facă investiţii sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump.

Donald Trump a semnat acordul împreună cu premierul danez Mette Frederiksen şi cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, în cadrul unei ceremonii trilaterale desfăşurate după discursul lui Trump la ONU.

Mette Frederiksen a descris acordul drept „un acord care poate dura pentru totdeauna” şi a declarat că acesta subliniază importanţa alianţei NATO şi respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.