Întreprinderile de stat au active de 66,2 miliarde de lei și profit net de 1,1 miliarde, arată datele din 2024, generat aproape integral de câteva companii care au monopol. Constatările au fost făcute de Comisia parlamentară de anchetă, care a investigat activitatea companiilor de stat.

Conform raportului, perfomanța sectorului este volatilă și precară, iar o bună parte dintre întreprinderile de stat au încheiat anul 2024 cu pierderi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Întreprinderile de stat monitorizate au încheiat anul 2024 cu o pierdere netă de 5,3 mil. lei, față de un profit de 560,8 mil. lei în 2023; numărul celor cu pierderi aproape s-a dublat (de la 21 la 37 din 87), iar pierderile lor au atins 517,0 mil. lei.

Dividendele și defalcările încasate la buget din profitul anului 2023 au însumat 691,4 mil. lei, dintre care doar 140,3 mil. lei de la întreprinderile de stat. Conform analizei financiare aprofundate a panelului 2019–2025 (75–77 de entități mari; 525 de observații entitate-an), mediana rentabilității activelor este de doar 1,1–1,6%, un sfert dintre entități au rentabilitate negativă, primele cinci companii generează 84,2% din venituri (2025)”, se arată în raport.

Comisia de anchetă a mai constatat că interimatele „s-au permanentizat”, concursurile sunt desfășurate frecvent în mod formal, iar consiliile, de la rol consultativ, au ajuns să fie utilizate drept instrumente de remunerare complementară.

#active #comisie de anchetă #întreprinderi de stat #parlament #profit

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.