Parcursul european comun pe care îl urmează Republica Moldova și Ucraina a fost discutat marți, 25 iunie curent, de prim-ministrul Dorin Recean și viceprim-ministra pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, a avut și ea o întrevedere cu Olha Stefanishyna, chiar înainte de primele Conferințe Interguvernamentale ale celor două țări cu Uniunea Europeană, care marchează deschiderea negocierilor de aderare.

Dorin Recean și Olha Stefanishyna s-au felicitat reciproc cu ocazia demarării procesului istoric de aderare la Uniunea Europeană. Oficialii au asigurat că vor depune eforturi ca să negocieze cele mai bune condiții de aderare, pentru binele cetățenilor. Totodată, a fost accentuat faptul că fortificarea comunității europene este deosebit de importantă, având în vedere agresiunea rusească împotriva Ucrainei.

„Accelerarea apropierii de Uniunea Europeană a devenit un imperativ existențial pentru Republica Moldova și Ucraina, pentru ca să putem asigura securitatea frontierelor și a cetățenilor”, a spus Dorin Recean.

În cadrul discuției, ambii au punctat realizările înregistrate de ambele țări în procesul de integrare europeană, de ajustare a cadrelor legislative naționale la cel european și de implementare a agendelor de reforme. Toate acestea au stat la baza evaluării pozitive a Comisiei Europene, precum și a deciziei ambasadorilor statelor membre UE de a aproba cadrele de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina.

Dorin Recean și Olha Stefanishyna au convenit să continue dialogul constructiv și sprijinul reciproc pentru accederea în marea familie europeană, inclusiv prin valorificarea instrumentelor de asistență și de expertiză oferite de UE. Prin intermediul acestora, vor fi dezvoltate proiecte de infrastructură, de fortificare a frontierelor, precum și vor fi consolidate capacitățile instituționale ale structurilor ce lucrează pentru integrarea europeană a celor două state.

Un angajament asemănător a fost făcut și cu Cristina Gherasimov cu care s-a convenit asupra menținerii unui dialog constant privind agenda europeană și au subliniat importanța schimbului de idei și bune practici pentru implementarea eficientă a acquis-ului comunitar.

„Este o mare bucurie că, la doar doi ani de la obținerea statutului de țări candidate pentru aderarea la UE, am reușit să parcurgem toți pașii necesari pentru a putea trece la următoarea etapă. Pentru Republica Moldova și Ucraina deopotrivă, drumul european este singurul care ne va garanta pacea, libertatea și prosperitatea”, a subliniat Cristina Gherasimov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cristina Gherasimov #Dorin Recean #Luxembourg #Olha Stefanishyna #UE

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.