Președinta țării, Maia Sandu, a avut o serie de întrevederi la București, printre care șeful statului român, Klaus Iohannis, și premierul Nicolae Ciucă, purtând discuții pe subiecte de securitate energetică, electrică și de apărare.

Cu președintele Klaus Iohannis, șefa statului a vorbit despre relațiile speciale dintre Chișinău și București.

„Mi-am exprimat recunoștința pentru numeroasele proiecte finanțate de partea română în domenii importante, prin care condițiile de viață ale oamenilor de la noi au devenit mai bune. Am mulțumit pentru măsurile prompte luate de România ca să ne ajute cu furnizarea de electricitate, gaze naturale, păcură și lemne de foc pentru cetățenii noștri, să facem față crizei energetice. România este pentru noi și un avocat important în parcursul european. Am simțit acest sprijin, în special, în procesul de obținere a statutului de țară candidată la integrarea în Uniunea Europeană”, a anunțat Sandu.

La întrevederea cu Nicolae Ciucă, președinta țării, Maia Sandu, a discutat despre situația din sectorul energetic din țara noastră ca urmare a sistării furnizării de energie electrică din Ucraina și reducerii furnizării de gaze de către Gazprom cu 50%.

Șefa statului a mulțumit pentru reacția promptă a Guvernului României la solicitările recente de furnizare a energiei electrice și a exprimat speranța că România va putea furniza cantități mai mari pentru a acoperi deficitul în creștere. De asemenea, oficialii au discutat despre proiectele în derulare, inclusiv în domeniul infrastructurii, care trebuie să apropie cele două maluri și să contribuie la creșterea economică.

La final, Sandu s-a întâlnit, la București, cu membrii Clubului Oamenilor de Afaceri din Basarabia – „un grup dinamic și entuziast de conaționali de-ai noștri, care s-au stabilit peste Prut, au creat și au dezvoltat afaceri în România, dar care continuă să fie conectați la tot ce se întâmplă în Republica Moldova”, a specificat Sandu.

„Așa cum majoritatea dintre ei au făcut afaceri și de o parte, și de alta a Prutului, am vorbit despre diferențele dintre mediul de afaceri din cele două țări. Deloc surprinzător, antreprenorii au indicat problema justiției drept principalul motiv din care au plecat de acasă. Am discutat și despre regimul fiscal și interacțiunea dintre instituțiile de reglementare și business. Am vorbit despre impedimentele în calea reformelor, dar și despre determinarea noastră de a le duce la bun sfârșit pentru a asigura respectarea legii de către toți și protejarea proprietății private. Am convenit să lucrăm împreună pentru îmbunătățirea mediului de afaceri acasă, pentru atragerea investițiilor și crearea locurilor de muncă. I-am felicitat pentru că au reușit să dezvolte afaceri de succes și le-am mulțumit pentru eforturile de promovare a țării în România și în alte țări din regiune”, a mai anunțat Sandu.

Amintim că, la 1 noiembrie, șefa statului, Maia Sandu s-a aflat într-o vizită de lucru în România, unde a participat inclusiv la Conferința Internațională „Femeile parlamentare din România și promovarea egalității de gen ca angajament național”, organizată de Parlamentul României.

#București #Klaus Iohannis #Maia Sandu #Nicolae Ciucă #Romania

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.