Premierul Dorin Recean a convocat sâmbătă, la ora 16.00, o ședință la Centrul anticriză din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în contextul ploilor puternice care afectează mai multe regiuni ale țării.

La ședință vor participa reprezentanții structurilor de forță și ai autorităților publice locale din zonele afectate de ploile torențiale. Scopul întâlnirii este de a coordona eforturile și de a evalua situația în timp real.

„Ne concentrăm pe asigurarea unui răspuns prompt în toate zonele afectate. Toate serviciile publice de intervenție sunt mobilizate și lucrează intens pentru a înlătura consecințele intemperiilor”, a declarat prim-ministrul Dorin Recean.

În prezent, se desfășoară peste 26 de intervenții pentru pomparea apei în gospodăriile oamenilor din raioanele Cantemir, Hîncești, Leova, Strășeni, Cimișlia și Ștefan Vodă. Pe lângă aceste acțiuni, se întreprind măsuri pentru a restabili accesul pe anumite porțiuni de drumuri afectate.

Cetățenii sunt îndemnați să urmeze cu strictețe recomandările autorităților pentru siguranța lor și a celor din jur. Se recomandă evitarea deplasărilor neesențiale în zonele afectate, informarea din surse oficiale și apelarea la 112 în caz de necesitate.

După ședința de la ora 16.00, prim-ministrul Dorin Recean va merge în raionul Leova pentru a evalua situația în urma intemperiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ploile fac prăpăd în toată țara. Apa depășește un metru pe unele porțiuni de drum

#Centrul Anticriză al MAI #Dorin Recean #sedinta

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.