Un document scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030.

Actul, care nu a fost făcut public, se numește „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova” și a fost creat în 2021. Mai multe puncte-cheie din strategia Moscovei au apărut, de-a lungul anilor, și pe platformele publice ale unor partide pro-ruse, dar și în discursurile unor politicieni, se arată într-o investigație RISE Moldova.

„Documentul este unul interesant, dar arată că ei sunt cu un pas în urmă față de situația generală din cauza războiului din Ucraina și datorită capacității regionale a țărilor UE și a altor organizații internaționale de a se mobiliza și de a face față intențiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, ne-a spus Sergiu Diaconu, șeful cabinetului prim-ministrului Republicii Moldova.

Pe fondul invaziei ruse în Ucraina, Guvernul de la Chișinău promovează tot mai mult apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Recent, șefa statului a setat și un termen pentru acest obiectiv. Anul 2030.

Acest an – 2030, se regăsește și în strategia Rusiei ca fiind data limită pentru obținerea controlului asupra Republicii Moldova și îndepărtarea ei de UE, NATO și de alți parteneri.

Documentul cu strategia detaliată a Moscovei a fost obținut de RISE Moldova împreună cu un consorțiu internațional de jurnalişti din care fac parte Yahoo News, Delfi Estonia, Centrul Dossier cu sediul în Londra, ziarul suedez Exane Westdeutscher, Rundfunk și Norddeutscher Rundfunk, postul de investigație polonez Frontstory, Centrul de investigații din Belarus și site-ul de știri din Europa Centrală VSquare.

Documentul provine de la aceeași Direcție Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră care a realizat o strategie similară privind planurile Rusiei de a anexa Republica Belarus. Strategia a fost elaborată în toamna lui 2021, la fel ca și strategia privind Belarusul, cu contribuția Statului Major al Rusiei și al serviciilor speciale ale Moscovei: FSB, SVR și GRU. „Există zero la sută [șanse ca] aceste documente să fie false”, potrivit sursei care ne-a furnizat documentele.

Strategia a fost construită pe trei sfere de influență: politică și militară, economică și umanitară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#documente Kremlin #investigatie Rise #Rusia-Moldova

Fracțiunea parlamentară a Partidului Nostru a depus un demers către Ministerul Afacerilor Interne privind modul în care sunt gestionate și comunicate public cazurile de violență în familie în care sunt vizați angajați ai instituțiilor din subordinea ministerului. Despre aceasta a anunțat vicepreședinta fracțiunii, Elena Grițco.

Potrivit deputatei, demersul a fost determinat de mai multe cazuri ajunse în atenția publică, însă problema abordată este una mai largă și ține de transparența instituțiilor statului.

„Vedem că despre un caz se vorbește foarte mult în momentul în care acesta ajunge în presă sau pe rețele sociale, dar ulterior societatea află foarte puțin despre ceea ce au făcut concret autoritățile și mai ales care a fost rezultatul verificărilor sau al anchetei”, a declarat Grițco.

Ea a menționat, în special, cazul cel mai recent cu implicarea unui angajat al organelor de drept, dar și alte cazuri care au provocat reacții în societate, inclusiv cazul Vartic și cazul de la Măgdăcești:

„Când informația oficială lipsește sau este insuficientă, locul ei este ocupat mereu de știri, declarații, presupuneri și interpretări, iar oamenii ajung să-și formuleze concluzii fără să cunoască toate faptele și fără să știe ce au stabilit în realitate organele competente. Fracțiunea parlamentară Partidul Nostru consideră că această situație trebuie schimbată.”

Vicepreședinta fracțiunii a precizat că demersul nu urmărește divulgarea informațiilor protejate de lege, ci obținerea unor informații despre modul în care sunt examinate aceste cazuri și despre rezultatele verificărilor:

„Nu cerem divulgarea datelor personale și nici a informației care potrivit legii nu poate fi făcută publică. Cerem ca instituțiile statului să comunice în limitele legii, dacă a fost inițiată o verificare, cine o efectuează, ce măsuri au fost întreprinse și, după finalizarea procedurilor, care este rezultatul acestora. În același timp considerăm că este important să existe aceleași reguli și același standard de transparență pentru toate cazurile, indiferent cine este persoana vizată.”

Grițco a subliniat că, în cazul angajaților poliției sau ai altor structuri ale MAI, trebuie să existe garanții privind caracterul imparțial al verificărilor.

„În acest sens solicităm să ne spună dacă există o procedură clară pentru asemenea situații și cum este asigurată imparțialitatea verificărilor”, a punctat Elena Grițco.

Partidul Nostru a solicitat, de asemenea, date statistice pentru perioada 2024–2026 privind cazurile în care angajații MAI au fost vizați în situații de violență în familie, numărul verificărilor de serviciu inițiate și rezultatele acestora.

„Nu pentru a expune persoane sau dosare, ci pentru a înțelege dacă există un mecanism funcțional și dacă instituția are o practică unitară în asemenea situații. Pentru noi este important ca societatea să nu afle doar despre acuzație, ci și despre ceea ce au stabilit autoritățile la final.”

Deputata a mai declarat că lipsa informațiilor oficiale poate alimenta neîncrederea în instituțiile statului.