Mai multe trasee din Moldova vor fi incluse în rețeaua transeuropeană de transport. Este vorba despre segmente de drum R7 (Soroca-Drochia-Costești, frontieră cu România) și R30 (Anenii Noi-Căușeni-Ștefan Vodă, frontieră cu Ucraina), dar și tronsoanele feroviare Chișinău-Căinari–Basarabeasca și Bălți-Ocnița.

Andrei Spînu a semnat Memorandumul de înțelegere la nivel înalt între Uniunea Europeană și Republica Moldova privind hărțile indicative ale Rețelei transeuropene de transport (TEN-T) din Republica Moldova. Din partea UE, documentul a fost vizat de către directorul general al Direcției Generale pentru Mobilitate și Transport a Comisiei Europene (DG MOVE), Magda Kopczynska.

„Acordul va contribui la asigurarea coerenței dintre rețeaua transeuropeană de transport a UE și rețeaua de transport a Moldovei și subliniază importanța conectivității și dezvoltării infrastructurii sustenabile de transport între țara noastră și țările vecine ale UE.

Hărțile orientative ale Rețelei transeuropene de transport includ coridoare europene de transport către Republica Moldova și Ucraina. Astfel, Coridorul nord-baltic a fost extins prin Lvov şi Kiev până la Mariupol; Coridorul baltic-Marea Neagră – Marea Egee a fost extins prin Lvov, Cernăuţi (România şi Moldova) până la Odesa; iar prin Lvov vor trece coridoarele Baltic-Adriatic şi Rin-Dunăre”, transmite Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Includerea rutelor în rețeaua transeuropeană va contribui la atragerea investițiilor europene pentru modernizarea infrastructurii de transport și va elimina obstacolele existente în desfășurarea operațiunilor logistice, consideră autoritățile de la Chișinău.

#drumuri #Moldova #rețea transeuropeană #transport #UE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.