Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investiția în linia electrică Chișinău–Vulcănești este inclusă în mecanismul tarifar și are un rol strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a genera creșteri semnificative ale facturilor pentru consumatori.

Potrivit ministrului, proiectul are două obiective majore. Primul vizează eliminarea dependenței de comutatorul de la Cuciurgan, un punct vulnerabil în sistemul energetic național. Al doilea ține de uzura infrastructurii existente, întrucât linia actuală Vulcănești–MGRES–Chișinău a fost construită în anii 60 și se apropie de limita maximă de exploatare, durata de viață a unei linii de acest tip fiind de aproximativ 50 de ani.

Recuperarea investiției în linia Chișinău–Vulcănești se realizează prin tariful de transport al energiei electrice, însă perioada de recuperare este extinsă pentru a evita presiuni asupra consumatorilor. Ministrul a amintit că majorarea recentă a tarifului de transport, aprobată de ANRE pentru Moldelectrica, nu a avut un impact semnificativ asupra facturilor finale.

„Din acest motiv, perioada de recuperare a investiției este una mai lungă, tocmai pentru a nu crea un impact vizibil asupra tarifelor pentru populație”, a concluzionat Dorin Junghietu.

Junghietu a subliniat că dezvoltarea noilor linii de transport are drept scop interconectarea mai bună a Republicii Moldova cu piețele regionale, ceea ce va permite un acces diversificat la surse de energie și va contribui la stabilizarea prețurilor regionale.

În prezent, Republica Moldova dispune de un singur interconector de înaltă tensiune cu Uniunea Europeană, de 400 KV, în timp ce legătura cu Ucraina este realizată la nivel de 330 KV.

„Cea mai importantă linie pentru noi este Vulcănești–Chișinău, urmată de proiecte strategice precum Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinași”, a precizat ministrul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie #tarif #Vulcanesti

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, 23 septembrie, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului. Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează antena3.ro.

„Nu oprește războiului, dar poate ajuta la atenuarea presiunilor globale care se resimt ca urmare a conflictului. Este o idee pe care întotdeauna suntem dispuși să o explorăm. A fost ridicată în fiecare conversație pe care am avut-o cu ei”, a spus Rubio, adăugând că ideea unui armistițiu a fost ridicată și în timpul întrevederii de joi dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Președintele Ucrainei și președintele SUA au avut marți o discuție de aproximativ 40 de minute, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Reuters notează că momentele istorice din Biroul Oval din februarie 2025, când Zelenski a fost practic dat afară de la Casa Albă, nu s-au repetat.

Zelenski a declarat că cei doi au discutat despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, inclusiv despre un posibil armistițiu bilateral privind atacurile asupra obiectivelor energetice, dar nu despre oprirea unilaterală a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

„Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă”, a anunțat Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație”.

Donald Trump, a cărui rată de aprobare a scăzut la niveluri record pe fondul prețurilor ridicate la carburanți, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA, făcuse anterior presiuni asupra Ucrainei pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele american consideră că aceste atacuri sunt în parte responsabile pentru prețurile ridicate ale motorinei.

Zelenski nu a obținut un acord cu Trump pentru sistemele Patriot

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, și despre dorința Ucrainei de a obține mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, singurul tip de armament din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachetele balistice rusești.

Zelenski a propus ca viitoarele sisteme Patriot care urmează să fie furnizate de Germania în 2027 și 2028 să fie schimbate pentru livrări mai rapide din partea SUA în această iarnă.

El a spus că Trump nu a respins ideea, dar a recunoscut că nici nu a acceptat-o.

Pe 10 iulie, la summitul NATO din Ankara, președintele american spunea: „Le vom da dreptul să producă Patriot. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”.

Câteva săptămâni mai târziu de la această declarație, Trump s-a răzgândit.

„Este o armă cu totul extraordinară și trebuie să fim puțin atenți cui îi acordăm licența”, a declarat liderul american pentru Financial Times, la data de 31 iulie, și după ce Volodimir Zelenski a anunțat, în urma unei întâlniri la Casa Albă, că președintele american a acceptat să acorde Kievului licențele necesare.

Ucraina cere de mult timp mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de atacurile rusești cu rachete balistice, drone și bombe. Sistemele sunt considerate esențiale pentru protejarea orașelor și a infrastructurii energetice, însă stocurile Kievului sunt foarte mici.