Fără tradiții de stat și oameni politici care să înțeleagă noile oportunități, Republica Moldova a bătut mai mult pasul pe loc în cei 33 de ani de independență. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Istoricul Sergiu Mustață a spus că majoritatea guvernanților aflați la putere în primele trei decenii de după proclamarea independenței au fost formați în perioada sovietică. Potrivit lui, acest fapt solicită și acum mari eforturi pentru a depăși carențele apărute în toate straturile societății după independență.

„Nu am știu să ne debarasăm de acele elemente ale ideologiei sovietice, nu am dus la realizarea deciziilor luate atunci în pripă, dar binevenite în contextul unui stat independent și am oscilat de la stânga la dreapta, de la est la vest. Nu am avut un traseu politic așa precum și l-au stabilit stele baltice. Și în acest context este și situația în care ne aflăm astăzi: pro Europa sau împotriva Europei. Nu am știut cine sunt prietenii și susținătorii adevărați ai Republicii Moldova și ai independenței ei”, a spus istoricul Sergiu Musteață.

Prezent la emisiune, deputatul Oazu Nantoi a afirmat că prin declararea independenței, Republica Moldova și-a asumat mai multă responsabilitate. Potrivit lui, Chișinăul nu mai are niciun drept să dea vina pe altcineva pentru eșecurile pe care le înregistrează.

„Obligațiunea prioritară pentru noi este să creăm o atmosferă care să permită tinerilor să se realizeze aici în Republica Moldova. Moldovenii sunt împrăștiați prin toată lumea și se realizează acolo ca bancheri, savanți, medici, businessmeni și tot ce dorești, numai nu acasă. Noi trebuie să creăm condițiile ca Republica Moldova, cu asistența Uniunii Europene, să capete sens de existență pentru proprii cetățeni”, a declarat deputatul Oazu Nantoi.

Politicianul a mai menționat că nu toate popoarele erau pregătite psihologic pentru un zbor liber după destrămarea Uniunii Sovietice, iar unii lideri nu înțelegeau ce înseamnă independența. Istoria a arătat că s-au descurcat mai bine cei care aveau un proiect de țară, iar Republica Moldova abia acum și-l creează, a punctat Oazu Nantoi în cadrul emisiunii „Consens Național”.

#independenta #invitati #Moldova #Oazu Nantoi #RLIVE TV #Sergiu Musteata

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.