Fără tradiții de stat și oameni politici care să înțeleagă noile oportunități, Republica Moldova a bătut mai mult pasul pe loc în cei 33 de ani de independență. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Istoricul Sergiu Mustață a spus că majoritatea guvernanților aflați la putere în primele trei decenii de după proclamarea independenței au fost formați în perioada sovietică. Potrivit lui, acest fapt solicită și acum mari eforturi pentru a depăși carențele apărute în toate straturile societății după independență.

„Nu am știu să ne debarasăm de acele elemente ale ideologiei sovietice, nu am dus la realizarea deciziilor luate atunci în pripă, dar binevenite în contextul unui stat independent și am oscilat de la stânga la dreapta, de la est la vest. Nu am avut un traseu politic așa precum și l-au stabilit stele baltice. Și în acest context este și situația în care ne aflăm astăzi: pro Europa sau împotriva Europei. Nu am știut cine sunt prietenii și susținătorii adevărați ai Republicii Moldova și ai independenței ei”, a spus istoricul Sergiu Musteață.

Prezent la emisiune, deputatul Oazu Nantoi a afirmat că prin declararea independenței, Republica Moldova și-a asumat mai multă responsabilitate. Potrivit lui, Chișinăul nu mai are niciun drept să dea vina pe altcineva pentru eșecurile pe care le înregistrează.

„Obligațiunea prioritară pentru noi este să creăm o atmosferă care să permită tinerilor să se realizeze aici în Republica Moldova. Moldovenii sunt împrăștiați prin toată lumea și se realizează acolo ca bancheri, savanți, medici, businessmeni și tot ce dorești, numai nu acasă. Noi trebuie să creăm condițiile ca Republica Moldova, cu asistența Uniunii Europene, să capete sens de existență pentru proprii cetățeni”, a declarat deputatul Oazu Nantoi.

Politicianul a mai menționat că nu toate popoarele erau pregătite psihologic pentru un zbor liber după destrămarea Uniunii Sovietice, iar unii lideri nu înțelegeau ce înseamnă independența. Istoria a arătat că s-au descurcat mai bine cei care aveau un proiect de țară, iar Republica Moldova abia acum și-l creează, a punctat Oazu Nantoi în cadrul emisiunii „Consens Național”.

#independenta #invitati #Moldova #Oazu Nantoi #RLIVE TV #Sergiu Musteata

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.