Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, afirmă că Republica Moldova traversează o nouă perioadă de incertitudine politică, după demisia premierului. În cadrul ședinței Primăriei de luni, 6 iulie, edilul a declarat că actuala situație menține populația într-o stare de nesiguranță și a criticat modul în care sunt discutate posibilele măsuri economice.

„Avem din nou criză de premier, vedem cum populația fierbe în incertitudine. La această etapă nu ne mai miră nimic din partea celor cu care în ultimul an am văzut de toate. Am văzut multe dezbateri pe rețelele de socializare, că trebuie terapie de șoc: tăieri în buget, în agenți economici, în administrația publică locală, pentru că partidul de guvernare nu are bani să-și onoreze angajamentele cotidiene”, a declarat edilul în cadrul ședinței Primăriei de luni, 6 iulie.

Acesta a reiterat că formațiunea pe care o conduce, Mișcarea Alternativă Națională, nu va participa la consultările anunțate de președinta Maia Sandu privind identificarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.

„Cineva a sunat de la Președinție sau de la Parlament, să ne invite la consultări privind desemnarea premierului și programul de guvernare. Ne-am expus poziția: nu avem nici iluzii, nici aluzii. Promisiunile nu sunt valorificate în raport cu oamenii. Tot ce vedem este cum, după crize gestionate prost, se încearcă să se mai scoată de la fiecare om, pentru a mări numărul de funcții”, a mai precizat Ceban.

Demisia premierului Alexandru Munteanu a fost anunțată vineri, 3 iulie, pe motive personale și de principiu. Președinta Maia Sandu a declarat ulterior că se aștepta la o implicare mai puternică în exercitarea mandatului. Guvernul Munteanu a fost învestit în noiembrie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.