Primarul Capitalei, Ion Ceban, critică reforma „Restart” în educație și susține că aceeași opinie o au și profesorii care au votat împotriva acesteia, dar și părinții. Totodată, edilul a adăugat că reforma nu rezolvă problema salariilor profesorilor și a birocrației excesive, nu prevede crearea de noi locuri de muncă sau locuri pentru elevi și nici investiții în instituțiile de învățământ.

„Educația nu trebuie să fie un experiment pentru cei de la guvernare – este vorba despre copiii noștri. Am spus de la bun început, iar aceeași opinie o au și profesorii care au votat împotriva acestei așa-zise reforme, dar și părinții – reforma „Restart” în educație nu rezolvă problemele salariilor profesorilor, birocrația excesivă, nu propune locuri de muncă sau noi locuri pentru elevi și nici investiții în instituții, precum construcția acestora sau modernizarea lor, dar are ca scop centralizarea școlilor sub controlul autorităților centrale. Pentru ce? Vrem să vedem exemple clare, după care să vorbim despre toate promisiunile pe care le aud oamenii”, a declarat Ceban.

Ion Ceban a adăugat că rezultatele în Chișinău sunt unice, din motiv, că pe parcursul ultimilor ani, municipalitatea a investit și s-a dedicat enorm.

„Noi vedem educația ca pe o perspectivă de dezvoltare și o investiție în viitorul copiilor noștri. Primăria Chișinău a investit peste 1,3 miliarde de lei în educație, a creat mii de locuri noi în școli și grădinițe, construim și extindem instituții, modernizăm infrastructura și eficientizăm energetic clădirile. Investim în grupele cu program prelungit, susținem familiile, creăm noi servicii și condiții mai bune pentru profesori și copii. Da, există provocări. Nu le-am ascuns niciodată. Dar muncim în continuare, fiind alături de oameni!”, se arată în mesajul primarului general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

Reforma „Restart în educație”, amânată pentru Chișinău, Bălți și Găgăuzia: Ministrul Educației explică motivele

#critica #Ion Ceban #Reforma Restart în educație

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china